Islandezii au respins, la referendumul din 29 august, reluarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, 52,8% dintre alegători votând împotrivă. Campania a fost marcată de informații inexacte și contradictorii, iar lipsa unor răspunsuri clare privind viitorul cotelor de pescuit, un sector esențial pentru economia țării, ar fi putut alimenta reticența populației față de apropierea de blocul comunitar, potrivit Euronews.
Negocierile dintre Islanda și Uniunea Europeană au fost suspendate începând cu 2013, iar referendumul nu a fost orientat spre aderarea propriu-zisă, ci spre reluarea discuțiilor cu Brussels.
Campania a fost, de asemenea, intensă și, la fel ca alte consultări publice majore din ultimele ani, a fost caracterizată de declarații imprecise sau ambigue, care s-au răspândit atât pe internet, cât și prin intermediul diferitelor instituții de presă.
Citește șiAndy Burnham acuză Rusia de ingerințe în referendumul pentru Brexit. „Am primit un răspuns clar: da, a existat”
Dispută legată de o eventuală derogare în domeniul pescuitului
Una dintre cele mai semnificative controverse a îndreptat atenția asupra principalului aspect delicat al referendumului, și anume pescuitul.
Mai multe agenții de presă au raportat că ministrul islandez de Externe, Þorgerður Katrín Gunnarsdóttir, a purtat conversații cu premierul olandez, Rob Jetten, referitoare la posibilitatea acordării unei derogări speciale față de regulile comune ale Uniunii Europene în sectorul pescuitului.
Conform rapoartelor inițiale, Gunnarsdóttir a susținut că o astfel de derogare fusese deja discutată, în timp ce guvernul olandez a respins cu tărie această versiune, negând categoric afirmația.
Ministrul islandez de Externe a respins ulterior aceste informații, iar publicațiile care le-au prezentat au recunoscut că subiectul fusese relatat, în mare parte, în mod eronat.
Controversa a ajuns însă la una dintre cele mai delicate probleme pentru Islanda. Întreținerea drepturilor în zonele de pescuit este susținută cu hotărâre de această națiune și a determinat, în perioada 1950‑1970, o serie de conflicte cu Regatul Unit, denumite „Războaiele Codului”.
Ce pierdere ar suferi Islanda dacă ar decide să se alăture UE?
În cazul aderării la Uniunea Europeană, Islanda ar trebui, probabil, să renunțe la o porțiune din cotele sale de pescuit, în conformitate cu politica comună a blocului. Însă nu există un consens privind mărimea exactă a cotelor ce ar trebui cedate de țară.
Potrivit unor experți, pierderile ar fi minime și ar afecta în principal peștii pelagici, cum ar fi heringul, sardinele și macroul, care se deplasează și nu rămân în mod constant în apele islandeze.
În lipsa unor răspunsuri definitive privind această problemă încă de la debutul campaniei, Arno Minasian, expert în relații internaționale, susține că ar fi putut diminua entuziasmul alegătorilor pentru apropierea de UE.
„Nici în 2009 Islanda nu a ajuns să negocieze capitolele privind pescuitul și agricultura”, a declarat el pentru The Cube, echipa de verificare a informațiilor din cadrul Euronews. „UE și Islanda nu au ajuns niciodată efectiv la acele capitole, ceea ce este îngrijorător, deoarece acestea sunt subiectele cu adevărat importante pentru Islanda.”
În Islanda, aproximativ 4% din totalul angajaților active se ocupă de activitatea de pescuit, iar această industrie aduce la 8% din produsul intern brut.
„Pescuitul are, așadar, o importanță economică și politică foarte mare”, a explicat Minasian.
Conform declarației sale, Islanda și UE trebuie să abordeze întâi această problemă; în lipsa unei negocieri, nu este realist ca cetățenii islandezi să accepte aplicarea cotelor prevăzute în politica comună de pescuit.
„Toate obligațiile, fără niciun beneficiu”
În perioada campaniei a circulat și o altă declarație eronată, care susținea că Islanda se bucură deja de anumite avantaje în relațiile sale cu Uniunea Europeană, în ciuda faptului că nu este membră a blocului comunitar.
Ex-premierul Sigmundur Davíð Gunnlaugsson a afirmat că Islanda beneficiază deja de toate avantajele asociate aderării la Uniunea Europeană, întrucât este membră a Spațiului Economic European.
Gunnlaugsson, actualul lider al Partidului de Centru, a susținut că aderarea la Uniunea Europeană ar aduce țării doar dezavantaje și obligații, fără beneficii suplimentare.
Islanda se află în cadrul Spațiului Economic European și adoptă deja o parte considerabilă din normele economice ale UE. Totuși, deoarece nu este stat membru, țara nu participă la procesul de elaborare a acestor reguli.
Islanda nu are delegați cu drept de vot în Parlamentul European și nu deține nicio funcție în cadrul Comisiei Europene. În plus, nu beneficiază de anumite subvenții și fonduri provenite din Uniunea Europeană.
Calculi extrem de diferite în legătură cu costurile aderării
Cele două grupuri au prezentat estimări extrem de diferite privind cheltuielile pe care aderarea Iceland la Uniunea Europeană le-ar presupune.
Grupul care a contestat reînceperea negocierilor a susținut că cheltuielile ar putea atinge un miliard de euro pe an. În contrast, susținătorii majori ai aderării au calculat costurile la puțin peste 50 de milioane de euro pe an.
Evropustraumar a efectuat un studiu independent care arată că al doilea calcul se apropie mai mult de realitate. Analiza indică că cheltuielile nete ale aderării Islandei la Uniunea Europeană ar fi de 60 de milioane de euro pe an, aproximativ.
COMENTARII / 0