O tranziție rapidă la nivel global către energia electrică produsă din surse curate ar putea declanșa o serie de schimbări care să accelereze repararea daunelor provocate de criza climatică, arată un raport realizat de Universitatea din Exeter în colaborare cu Premiul Earthshot. Cercetătorii au identificat 51 de domenii în care atingerea unor așa-numite „puncte de inflexiune pozitive” ar putea transforma soluțiile durabile în procese care se autoalimentează, de la energia solară și vehiculele electrice până la reducerea emisiilor de metan, protejarea pădurilor și refacerea oceanelor, arată The Guardian într-o analiză.
Raportul identifică energia electrică curată drept tranziția cu „cel mai mare efect de levier”, deoarece energia solară și eoliană mai ieftină poate accelera schimbarea mult dincolo de sectorul energetic.
Energie curată crește profitabilitatea vehiculelor electrice, a pompelor de căldură și a proceselor industriale mai curate. În același timp, aceasta reduce poluarea aerului și stimulează o cerere suplimentară de energie electrică provenită din surse regenerabile.
Citește șiFostul ministru ucrainean de Externe: „Rusia nu are nevoie de 400.000 de soldați pentru a ataca NATO. Are nevoie de cinci drone”
Conținutul raportului se ancorează în cercetările profesorului Tim Lenton, fondatorul și directorul Institutului de Sisteme Globale din cadrul Univers
electricitatea curată reprez
Steve Smith, autorul raportului și cercetător la Universitatea din Exeter, a spus:
„Valul de energie curată pe care îl observăm acum are un impact mult mai mare decât se aștepta oricine chiar și acum 10 ani.”
Energia solară și cea eoliană au depășit deja punctele de inflexiune pozitive pe multe piețe importante, a spus Smith, întrucât implementarea tot mai extinsă a acestora a redus costurile, a atras investiții și a stimulat o expansiune și mai mare.
Raportul, realizat de Universitatea din Exeter în parteneriat cu Premiul Earthshot, implementează conceptele științei punctelor de inflexiune pe 51 de zone cheie, acoperind cinci scopuri de mediu: conservarea naturii, purificarea aerului, reabilitarea oceanelor, reducerea deșeurilor și abordarea crizei climatice.
Smith a declarat că punctele de inflexiune pozitive pot fi interpretate ca un echilibru pozitiv față de pragurile climatice periculoase, cum ar fi prăbușirea calotelor glacia
Expansiunea accelerată a energiei solare, a energiei eoliene și a vehiculelor electrice, împreună cu restabilirea unor sisteme naturale, a demonstrat că modificările pozitive ar putea fi catalizate odată cu atingerea unui prag critic.
Rețelele electrice și investițiile constituie marile obstacole.
Totuși, trecerea la energia curată este blocată de planificarea încetinită și de creșterea rețelei electrice, în special în economiile mai bogate, precum și de o lipsă acută de investiții în
Potrivit raportului, continentul Africa obține sub 2% din capitalurile mondiale alocate energiei curate, în ciuda faptului că posedă 60% din cele mai valoroase surse solare ale globului.
analiză referă la cercetări care indică faptul că măsurile coordonate care promovează energia curată, mobilitatea și sistemele de încălzire pot deveni puncte de cotitură în aceste domenii în intervalul de doi până la opt ani.
Avansul într-un domeniu stimulează dezvoltarea celorlalte, prin sporirea cererii de energie electrică curată, atragerea fondurilor și diminuarea suplimentară a cheltuielilor.
Materiile prime și lupta împotriva defrișărilor
Schimbarea rețelelor mondiale de aprovizionare cu materii prime este recunoscută ca o altă acțiune cu impact semnificativ.
Un grup limitat de companii, instituții bancare și autorități de reglementare deține controlul asupra comerțului cu materii prime, printre care se numără carnea de vită, soia, uleiul de palmier, lemnul, cacao și cafeaua. Aceste produse, în ansamblu, contribuie în mod semnificativ la defrișările tropicale la nivel mondial.
Consolidarea reglementărilor din piețele majore, inclusiv UE, China, Regatul Unit și SUA, ar putea transforma produsele fără efecte defrișatorii în standardul mondial, indică raportul.
În cazul în care autoritățile de control, fabricanții și instituțiile de credit adoptă norme unificate, firmele ar putea întâmpina obstacole tot mai semnificative pentru a comercializa sau a obține finanțare pentru bunuri asociate distrugerii pădurilor.
„Trebuie să fii capabil să aliniezi nu doar producătorii, ci și factorii de decizie, angrosiștii, consumatorii, băncile, companiile de asigurări și să îi faci pe toți să lucreze și să facă același lucru,”
Smith a declarat.
Gătitul curat se apropie de punctul de cotitură.
Gătitul curat și energia pentru uz casnic se află, de asemenea, aproape de puncte de cotitură în unele țări, pe măsură ce modelele de afaceri de tip „plătești pe măsură ce consumi” și energia solară descentralizată fac ca tehnologiile mai curate să fie mai accesibile și mai ieftine.
În prezent, aproximativ 2,1 miliarde de persoane rămân dependente de combustibili solid pentru gătit, expunându‑se la poluarea nocivă a aerului interior; femeile și copiii suferă consecințe disproporționate.
Smith a subliniat, de asemenea, că reducerea emisiilor de metan reprezintă una dintre cele mai rapide modalități de a schimba cursul încălzirii globale.
Metanul este responsabil pentru aproximativ 30% din încălzirea înregistrată până în prezent, dar rămâne în atmosferă doar aproximativ 12 ani „Reducerea emisiilor de metan este una dintre cele mai rapide măsuri de care dispunem pentru a limita încălzirea maximă”, a afirmat el.
Sateliții și dronele pot, în prezent, detecta scurgeri de metan care anterior erau invizibile, permițând intervenții relativ ieftine ce pot influența traiectoria temperaturii pe parcursul unui deceniu.
Adaptarea la schimbările climatice ar putea să se autoalimenteze.
Raportul susține că adaptarea la schimbările climatice ar putea deveni, de asemenea, un proces care se autoalimentează.
În momentul în care se dovedește că sistemele de protecție la inundații, sistemele de alertă precoce și infrastructura rezilientă minimizează pierderile, acestea pot diminua costurile asigurărilor și ale împrumuturilor, pot atrage capital și pot face viitoarele investiții mai atrăgătoare.
Totuși, fondurile sunt adesea direcționate în sens opus. În fiecare an, se alocă în jur de 7,3 trilioane de dolari (echivalentul a 5,4 trilioane de lire sterline) pentru activități ce deteriorează mediul, în contrast cu aproximativ 220 de miliarde de dolari investite în soluții ecologice, potrivit datelor prezentate de ONU în raport.
„Pentru fiecare 1 liră investită în protejarea naturii, se cheltuiesc 30 de lire încercând să o degradeze”, a spus Smith. „Așadar, aceasta este o alegere politică și nu o lipsă de finanțare. Problema este unde sunt folosite fondurile.”
COMENTARII / 0