Mii de tineri se pregătesc să participe la proteste coordonate în mai multe țări europene, cerând schimbări economice și politice, într-un context de nemulțumire tot mai accentuată față de partidele tradiționale. Fenomenul depășește granițele Europei: frustrarea față de lipsa perspectivelor economice, costul locuințelor, războaie și reducerile cheltuielilor sociale influențează atât protestele de stradă, cât și opțiunile electorale ale generației Z. Beneficiarii acestei nemulțumiri sunt însă de orientări ideologice diferite, de la extrema stângă la extrema dreaptă, arată The New York Times.
Tinerii nemulțumiți au fost implicați, conform sondajelor, în eliminarea de la putere a liderilor naționaliști din Ungaria și Serbia, în alegerea primului senator de culoare din Mississippi din perioada Reconstrucției și în ascensiunea unui partid german de extremă dreaptă, care ar putea, pentru prima dată de la Al Doilea Război Mondial, să conducă un land. Tinerii ar putea fi factori decisivi și în alegerile viitoare din Franța și Spania.
„Devine din ce în ce mai greu să nu faci legătura între toate problemele cu care se confruntă generația noastră. Nu doar în anumite țări, ci la nivel global”, a declarat Adam Powell-Davies, în vârstă de 27 de ani, președintele național al organizației Socialist Students din Marea Britanie, unul dintre grupurile care organizează protestele de vineri.
Beneficiarii acestei nemulțumiri provin din orientări ideologice variate. Printre aceștia se găsesc atât politicieni de centrul, cât și reprezentanți ai extremei stângi și ai extremei drepte, care propun soluții radicale pentru problemele unei ordini globale tot mai instabile și care se bucură de vizibilitate pe rețelele sociale.
Organizatorii manifestărilor și experții afirmă că punctul comun al acestor proteste de nemulțumire constă în nemulțumirea față de structurile de putere politică tradiționale, indiferent de orientarea lor ideologică, precum și în convingerea că șansele economice devin din ce în ce mai greu de obținut pentru tineri.
Un deceniu marcat de pandemie, războaie, încălzire climatică și măsuri de ajustare fiscală în economiile dezvoltate a alimentat temerile că generațiile tinere s-ar putea să nu mai beneficieze niciodată de pacea, prosperitatea și libertățile de care s-au bucurat părinții și bunicii lor. Țări precum Franța se confruntă cu o datorie publică ridicată și trebuie să ia decizii dificile pentru a menține sistemele generoase de protecție socială.
Laura Spearey, studentă de informatică de 27 ani din Bilbao, Spania, a declarat, într-un interviu, că:
„Nu avem niciun viitor”
. Ea a călătorit în Marea Britanie pentru a participa la protestele de vineri.
Ea a vorbit despre dificultățile întâmpinate de tineri în încercarea de a-și găsi o locuință, de a avea acces la servicii medicale și de a-și asigura alte necesități ale vieții de adult. „Nu ai absolut nicio șansă să ai propria ta viață, să-ți construiești proiectul de viață”, a spus aceasta.
Aceste nemulțumiri nu sunt noi. Ele au stat și la baza protestelor mișcării „Occupy”, organizate după criza financiară din 2008. Datele sondajelor sugerează însă că frustrarea tinerilor devine tot mai intensă, inclusiv în țări precum Germania, unde rata șomajului în rândul tinerilor este mai scăzută, iar datoria publică este mai mică decât în Marea Britanie și Franța.
Tinerii nu mai au încredere în promisiunile convenționale ale societății
În Germania, temerile financiare ale tinerilor s-au intensificat în ultimul deceniu, conform cercetării academice „Tineretul în Germania”, care a sondat anual peste 2.000 de adolescenți pe parcursul a nouă ani.
„Întrebarea esențială nu este pur și simplu dacă tinerii de astăzi se află, din punct de vedere obiectiv, într-o situație mai proastă decât generațiile anterioare. Ceea ce contează este că mulți dintre ei încep să creadă că promisiunile tradiționale ale societății noastre nu mai sunt valabile pentru ei”, a declarat Klaus Hurrelmann, profesor de sănătate publică și educație la Hertie School din Berlin și coautor al studiului „Youth in Germany”.
În cea mai mare parte a Europa, nemulțumirea a fost intensificată de planurile guvernelor de a crește bugetele de apărare pentru anii ce urmează. Aceste măsuri se justifică prin necesitatea de a compensa scăderea sprijinului militar american pentru continent și de a contracara amenințările provenite din partea Rusiei.
Tinerii care se implică în proteste solicită, totuși, abandonarea creșterii cheltuielilor militare, argumentând că astfel se reduc fondurile alocate educației, sănătății și altor servicii sociale.
În Germania, numeroase grupuri de protestatari susțin că inițiativele guvernului de a încuraja tinerii să se înroleze în arma le-au mobilizat, ca parte a eforturilor de consolidare a capacității de apărare a țării. Un număr semnificativ dintre ei exprimă temeri că aceste măsuri ar putea, în cele din urmă, conduce la reintroducerea serviciului militar obligatoriu.
Înainte de protestele din vineri, a fost publicată o listă de revendicări; printre grupurile germane care coordonează manifestațiile, Gen Z Regelt – termen ce poate fi interpretat ca „Generația Z rezolvă lucrurile” – a solicitat demisia cancelarului Friedrich Merz, care susține majorarea cheltuielilor militare ale Germaniei.
„Niciun om, niciun cent pentru forțele armate germane”
Se evidențiază în actul emis de grup.
Revendicările acestuia, la fel ca cele ale altor organizatori ai protestelor de vineri, sunt puternic orientate spre stânga și includ critici la adresa sistemului capitalist. În mod remarcabil, tinerii protestatari evită să-i acuze direct pe membrii generațiilor mai în vârstă, care au beneficiat de oportunități pe care ei se tem că nu le vor avea, precum achiziționarea unei locuințe sau asigurarea unei pensii generoase. În schimb, organizatorii prezintă conflictul drept unul între angajați și cei bogați și puternici.
„Nu este o luptă între tineri și bătrâni. Niciunul dintre aceste grupuri nu controlează unde se duc acești bani”, a declarat Hannah Ponting, în vârstă de 20 de ani, membră a organizației Socialist Students de la Universitatea din Liverpool, care contribuie la coordonarea protestelor din oraș.
Tinerii acordă tot mai mult sprijin atât pentru mișcările de la extrema dreaptă, cât și pentru cele de la extrema stângă.
În luna septembrie, în capitala germană Berlin, nemulțumiri similare și o participare electorală crescută a tinerilor, începând cu 16 ani, au stat la baza victoriei neprevăzute a partidului de extremă stângă Die Linke la alegerile municipale.
În alte regiuni ale Europei și ale lumii, însă, anxietățile economice și sociale au împins tinerii votanți atât către extrema dreaptă, cât și către extrema stângă.
Conform unor sondaje recente din Franța, în jur de 20% dintre alegătorii sub 25 de ani afirmă că ar susține principalul partid de extremă dreaptă la alegerile de anul viitor. În cadrul alegerilor legislative din 2024, un segment și mai amplu din această categorie de tineri a exprimat votul în favoarea formațiunilor de extremă dreaptă.
În Saxonia-Anhalt, în Germania, sondajele efectuate imediat după votare au indicat că partidul de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD) a acumulat peste 40% din voturile tinerilor participanți la alegerile regionale din septembrie, depășind cu mai mult decât dublul scorului orice alt partid.
Ulrich Siegmund, principalul candidat al partidului AfD, a devenit o personalitate cunoscută pe TikTok. În discursul său, el a pledat să revitalizeze viitorul landului prin deportarea unor imigranți, să ofere noi avantaje părinților tineri și să oprească sprijinul Germaniei pentru Ucraina.
Rezultatele obținute de AfD și Die Linke în Germania demonstrează cât de rapid tinerii votanți pot să se distanțeze de partidele care au promis schimbări rapide, dar nu au reușit să le pună în practică, a declarat Klaus Hurrelmann din Hertie School.
În urmă cu cinci ani, tinerii din Germania s-au îndreptat în mare parte către partidele centristice la alegerile naționale. De atunci, aceste formațiuni centrate au cedat teren în fața AfD și Die Linke, care promite transformări radicale și contestă modelul de guvernare bazat pe compromisuri, care a dominat politica germană de mult timp.
„Sunt complet liberi să promită orice, pentru că în acest moment nu se află în poziția de a-și îndeplini promisiunile”, a declarat Hurrelmann.
COMENTARII / 0