Angajați din sectorul public în grevă. Licee baricadate. Porturi blocate. Paralizie bugetară. Ratele obligațiunilor în creștere vertiginoasă. Temeri privind o preluare a puterii de către extrema dreaptă. Haosul din școli, de pe străzi și din piețele Franței își are rădăcinile în eforturile Parisului de a finanța statul social, pe fondul apropierii alegerilor prezidențiale, scrie The New York Times.
Franța se trezește brusc copleșită de criză – nu este vorba de un singur episod de agitație, ci de o cascadă de perturbări care zguduie străzile orașelor, piețele bursiere și instituțiile publice din întreaga țară. „Rentrée”-ul Franței, sau „întoarcerea”, așa cum numesc francezii perioada de început a anului școlar și a activității profesionale, a fost anul acesta orice, numai ordonată nu.
Chiar dacă factorii care provoacă tulburările par a fi variate, aceștia pot fi trimiși la o cauză unificatoare: efortul de două decenii al Franței pentru a susține bugetul național, intensificat de astăzi de cheltuielile mari ale împrumuturilor, de majorarea prețurilor la combustibil și de instabilitatea politică, pe fundalul negocierilor în desfășurare pentru a schimba președintele Emmanuel Macron în primăvara viitoare.
Citește și„Fără precedent din punct de vedere medical”: Christa Pike este conştientă şi vorbeşte, după execuţia eşuată, anunță avocaţii săi
Finanțele publice franceze, deja fragile, continuă să se deterioreze, alimentând temerile pe piețele financiare că Franța ar putea fi următoarea țară europeană care va aluneca într-o criză financiară în toată regula. Neliniștile fiscale au fost amplificate de sondajele recente care arată că Marine Le Pen, candidata de extremă dreapta, i-ar învinge pe toți rivalii săi în alegerile prezidențiale care vor avea loc în primăvara viitoare.
În timp ce imagini cu tineri protestatari colindând poliția în mijlocul norilor de gaz lacrimogen circulau, manifestațiile studențești s-au transformat în cea mai intensă expresie a tulburărilor și nemulțumirilor din Franța. sute de școli din întreaga țară s-au închis, zeci
Ciocnirile de pe străzi au perturbat piețele financiare, deja în stare de neliniștire. În ziua de luni, traderii au menținut randamentul obligațiunilor franceze pe 10 ani la aproximativ 5%, poziție care se situează printre cele mai înalte dintre toate statele membre ale Uniunii Europene și indică lipsa de încredere a investitorilor în capacitatea guvernului de a face față provocărilor în rapid creștere.
„În Franța, spunem «fin de règne»”, adică sfârșitul domniei de zece ani a domnului Macron asupra politicii franceze, a declarat Jean-Yves Camus, politolog la Fundația Jean Jaurès, un think tank de stânga din Paris. „Regimul se află la sfârșitul mandatului și nu pare să aibă un plan pentru următoarele șapte luni.”
Aceste îngrijorări tot mai profunde nu înseamnă că Franța este destinată să sufere o criză a datoriilor în stilul celei din Grecia sau genul de reacție negativă a piețelor care a dus la demiterea prim-ministrului britanic, Liz Truss, după ce aceasta a propus reduceri fiscale care depășeau bugetul în 2022.
Specialiștii în economie au evidențiat că și alte state, printre ele Statele Unite, simt presiuni asupra bugetelor publice ca urmare a creșterii ratelor dobânzilor. Potrivit lor, Franța își exercită rolul de ancoră în Uniunea Europeană, iar în cazul unei crize, ceilalți membri ai blocului ar interveni pentru a o susține.
„Poziția Franței pare nesustenabilă și piețele obligațiunilor o spun, dar încă nu o strigă în gura mare”, a declarat Kenneth Rogoff, profesor de economie la Harvard și specialist în crize financiare. „Este ca un accident de tren în slow-motion.”
Franța nu este alienă de la tulburările sociale, iar cel mai recent fenomen fiind protestele „vestelor galbene”, care au provocat devastări în perioada 2018–2020. Zeci de mii de participanți, îmbrăcați cu veste de siguranță cu vizibilitate înaltă, s-au mobilizat la manifestații săptămânale care au pornit ca o contestare a creșterii prețurilor la combustibil și s-au evoluat în revendicări de justiție politică și economică.
Certați experți subliniază o paralelă alarmantă între timpul trecut și actualitatea, în care prețurile pe petrol și gaze au înregistrat creșteri subite din cauza conflictului din Iran. Macron pare să fie conștient de aceste riscuri. În ziua de joi, în urmă cu o săptămână, el a condus o întâlnire a liderilor din Grupul celor 7 democrații bogate, în cadrul căreia aceștia au hotărât să elibereze 100 de milioane de barili de motorină și țiței din stocurile lor pentru a reduce presiunea asupra prețurilor combustibililor.
Într-un scenariu în care pescarii francezi au blocat porturile și terminalele de combustibil ca reacție la prețurile ridicate ale motorinei, Macron a afirmat că speră ca această acțiune de urgență să provoace o scădere rapidă a prețurilor la pompă.
Totuși, prețurile la energie constituie doar o componentă a situației fiscale precare a Franței. Datoria publică a țării se ridică la aproximativ 4 trilioane de dolari, ceea ce reprezintă 119% din producția economică anuală. Pe fondul creșterii ratei dobânzilor la obligațiunile de stat franceze, se estimează că costul serviciului datoriei va crește la aproximativ 100 de miliarde de dolari în 2027.
Mai mult, Franța trebuie să suporte cheltuieli crescute pentru sănătate și pensii, cauzate de îmbătrânirea populației, și, simultan, cheltuieli militare mai ridicate, rezultatul războiului din Ucraina și al retragerii Statelor Unite.
În încercarea de a acoperi cheltuielile și de a preveni creșterea deficitului bu
Pentru a realiza acest obiectiv, guvernul trebuie să se sprijine pe partidul lui Le Pen, „Adunarea Națională”, astfel încât să nu se intervină în procesul legislativ. Partidul controlează 118 din 577 de locuri în Parlamentul francez, fiind cea mai numeroasă formă politică. Unii experți anticipează că Le Pen ar putea solicita deputaților săi să se abțină și să faciliteze aprobarea bugetului, măcar pentru a evita un dezordine fiscală în cazul în care câștigă alegerile prezidențiale din aprilie.
Cei care trădează procedura electorală franceză cu referendumul din Marea Britanie privind Brexit, unde alegătorii au hotărât să se desprindă de Uniunea Europeană.
Acesta este momentul Franței din 2016
a spus Mujtaba Rahman, analist specializat în Europa la Eurasia Group, firmă de consultanță în riscuri politice.
„Nu este vorba doar de o criză a datoriilor sau de o criză a pieței obligațiunilor”, a continuat domnul Rahman. „Investitorii cu care discut sunt îngrijorați de o criză politică și constituțională existențială. Toate aceste probleme se combină într-un mod extrem de nefavorabil pentru oricine va câștiga alegerile prezidențiale.”
Rezultatul în favoarea lui Le Pen nu a fost inevitabil. Ea a fost găsită vinovată de abuzuri financiare, acuzație pe care o respinge, iar liderul partidului, Jordan Bardella, a fost acuzat de antisemitism, acuzație pe care și el o refuză. Experții sugerează că, în al doilea tur împotriva unui candidat centrist, Le Pen ar putea fi învingută.
Conform unor analiști, o combinație a problemelor economice și a tulburărilor sociale ar putea favoriza politicienii de linie dură, atât din dreapta, cât și din stânga. Această evoluție ar putea conduce la eliminarea lui Le Pen în turul doi, unde ar fi înfruntată de un candidat de extremă stânga, pe care ar putea să-l învingă mai ușor.
Indiferent cine va reuși să câștige după această toamnă de frământare, criza ar putea determina o reevaluare mai profundă: Franța nu mai poate susține statul său social.
„Aceasta este sursa cea mai profundă a furiei din Franța”, a declarat Michel de Rosen, un autor și om de afaceri francez. „Suntem o țară care nu mai poate face ceea ce își dorește.”
COMENTARII / 0