Europenii își doresc în proporție covârșitoare o Europă puternică, unită și independentă, dar se întreabă dacă acest lucru este posibil, potrivit unui studiu care sugerează că o criză de încredere la nivel continental creează un teren propice pentru discursurile de extremă dreapta privind declinul.
Conform raportului, care se bazează pe 5,800 de interviuri efectuate în Franța, Germania, Italia, Țările de Jos, Polonia și Regatul Unit, și pe examinarea modului în care Europa este abordată în sfera politică și în mass-media din 15 națiuni, se descrie o populație ambitioasă, însă deziluzionată, potrivit The Guardian.
68% dintre participanți au descris Europa ca fiind într-o stare de „deteriorare generală sau pierdere a normalității”, în timp ce doar 12% au afirmat că percep situația curentă ca pe o fază de „trezire și reînnoire europeană”.
Citește șiCartelurile de droguri din America Latină se extind în Europa, inclusiv în România. Ce dezvăluie o investigație The Guardian
Mulți au recunoscut provocările majore cu care se confruntă Europa, inclusiv războiul (43%), presiunile economice (33%) și nevoia unei mai mari autonomii internaționale (29%). Însă 74% au afirmat că Europa nu gestionează bine aceste provocări, iar 56% consideră că viitorul său este „în pericol”.
„Lipsă de imaginație”
Problema nu este lipsa ambiției: un procent copleșitor de 73% dintre respondenți împărtășesc o viziune europeană puternică privind unitatea și integrarea politică (35%), pacea și securitatea (28%) sau prosperitatea (19%), în timp ce doar 13% își doresc „mai puțină Europă” sau dizolvarea UE.
Conform autorului principal al studiului, Paweł Zerka, care conduce cercetările la Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), problema nu constă în lipsa dorinței pentru o Europă mai puternică, ci în pierderea credinței că aceasta este realizabilă.
Rezultatul, a adăugat Zerka, a fost o „lipsă de imaginație”. Oamenii își pot imagina genul de Europă pe care și-o doresc, dar le este greu să-și imagineze o cale credibilă de la situația actuală la cea pe care și-o doresc. Acestea sunt chestiuni de politică, nu doar de comunicare.
Cu o săptămână înainte ca președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să țină discursul anual privind „starea Uniunii” la Bruxelles, Zerka a afirmat că datele sugerează că blocul are nevoie de „mai puține promisiuni grandioase” și de mai multe „dovezi ale traiectoriei”.
Studiul citează zeci de conversații cu cetățeni europeni. „Mă simt în mod regulat ușurat că trăiesc în Europa. Nu este perfectă și unele lucruri merg în direcția greșită, dar nicio regiune din lume nu este mai sigură, mai liberă și mai democratică”, a spus un german.
Cu toate acestea, chiar și după ce a recunoscut că criza climatică și partidele de extremă dreaptă constituie principalele provocări ale continentului, el a susținut că acestea nu sunt gestionate eficient.
„Alegerile se concentrează prea mult pe prezent și nu suficient pe viitor”, a spus el.
Respondentul a exprimat dorința ca Europa să devină, în termen de peste 20 de ani, liberă, democratică, durabilă, cu un nivel mai scăzut de îndatorare, mai orientată spre stânga din punct de vedere politic și pașnică. Când i s-a întrebat dacă crede că acest lucru se va realiza, el a răspuns:
„Nu”
19% reprezintă grupul „Pozitivi”, susținători fermi ai Uniunii Europene, care consideră crizele prezente ca un stimulent pentru consolidarea și integrarea mai profundă a blocului. 39% constituie grupul „Negativi”, care susține că epoca de aur a Europei s-a încheiat. Analiza a împărțit alegătorii europeni în patru categorii distincte.
Aproape 50% dintre locuitorii Franței, Germaniei și Italiei – iar aproape toți susținătorii partidelor de extremă dreaptă, cum ar fi AfD din Germania, RN din Franța, PVV din Olanda și Reform UK – se considerau „Negativi”. În plus, 83% dintre aceștia descriau Europa ca fiind în stare de pierdere și declin.
În general, alegătorii identificați ca „deconectați” reprezintă 12% din total și se distinge prin apatie, considerând integrarea UE ca un zgomot de fond îndepărtat. În contrast, grupul „incerti”, care constituie 31%, susține valorile pro-europene, însă își exprimă îndoieli privind capacitatea continentului de a acționa decisiv, de a proteja cetățenii și de a-și apăra valorile.
În sondajul realizat în toate țările implicate, 32% dintre respondenți au menționat „lentoarea Europei” în răspunsurile lor. Un tânăr cetățean polonez, născut în anii 2000, a spus fără menajamente:
„UE discută mult, dar nu face nimic.”
COMENTARII / 0