La o conferință organizată de publicația Bursa, Anca Dragu, în calitate de guvernatoare a Băncii Naționale a Moldovei, a discutat despre impactul inteligenței artificiale și al digitalizării asupra sectorului bancar, precum și despre responsabilitățile băncilor centrale în abordarea acestui avans tehnologic.
Transformarea tehnologică prin inteligență artificială a devenit o realitate inevitabilă, afirmă Anca Dragu, guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, care a stabilit recent parametrii de raportare ai BNM la această evoluție, evidențiind atât imensele oportunități, cât și pericolele asociate. Este un fenomen care nu poate fi neglijat, nici măcar de instituțiile financiare, nici de organismele de reglementare, potrivit acesteia.
— Megatrendul inteligenței artificiale nu mai poate fi ignorat — nici de bănci, nici de reglementatori
Citește șiUn mecanic polonez a desfăcut bucată cu bucată cutia de viteze hibridă de pe Dacia și Renault. Ce a descoperit
sunt cuvintele Anca Dragu, care a trasat recent coordonatele în care BNM se raportează la această transformare, recunoscând atât potențialul uriaș, cât și riscurile pe care le aduce.
La nivel global, mai mult de jumătate dintre băncile centrale aleg să aloce resurse pentru dezvoltarea și implementarea inteligenței artificiale în procesele lor. Trendul arată o creștere a interesului pentru tehnologiile avansate. Aceste eforturi sunt concentrate pe optimizarea operațiunilor și îmbunătățirea capacităților analitice.
Nu pot fi trecute cu vederea
aceste pericole, avertizează experții.
was incorrect; here is the correct version:
Studiul IFC citat de Dragu arată că mai mult de jumătate dintre băncile centrale la nivel mondial au preocupări concrete privind implementarea inteligenței artificiale în activitățile zilnice – atât în operațiunile proprii, cât și în sectoarele reglementate de acestea. Această tendință clară ridică riscuri semnificative care nu pot fi trecute cu vederea.
Conform evaluărilor prezentate de guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, implementarea tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale ar putea conduce la sporuri de eficiență superioare a 30% în perspectivă medie și lungă. Aceste estimări au fost făcute publice prin intermediul unor studii relevante.
Țara noastră se situează într-o poziție de frunte în ceea ce privește digitalizarea, potrivit afirmațiilor recente făcute de Anca Dragu, guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei.
Peste 70% din serviciile oferite de administrația publică sunt deja accesibile online
, a declarat ea, subliniind progresul semnificativ înregistrat în acest domeniu.
În Republica Moldova, un procentaj considerabil de servicii publice destinate mediului de afaceri au fost digitalizate. 70% din ofertele administrației publice sunt accesibile online, fapt care poziționează țara în fruntea clasamentelor europene la capitolul e-guvernare, potrivit lui Anca Dragu, guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei.
Nu este un aspect foarte cunoscut în afara regiunii
, însă digitalizarea a atins un nivel surprinzător de ridicat în această țară.
Există o așteptare crescută din partea clienților băncilor, care au devenit obișnuiți cu experiența oferită de serviciile digitale ale administrației publice. Schimbarea nu este doar o posibilitate, ci o necesitate, deoarece băncile sunt obligate să se adapteze la aceste noi standarde pentru a rămâne competitive. În caz contrar, ele riscă să fie percepute ca fiind în urmă cu tehnologia.
Se ridică o provocare complexă, ce implică trei factori cheie: asigurarea securității, gestionarea costurilor și menținerea competitivității, constituie o ecuație deosebit de dificil de rezolvat în acest context.
Implementarea tehnologiilor digitale implică costuri suplimentare, în special în ceea ce privește protecția împotriva atacurilor cibernetice și respectarea reglementărilor. Aceste cheltuieli sunt considerate de către Anca Dragu ca fiind necesare, însă ea subliniază că dimensiunile reduse ale pieței din Moldova reprezintă o provocare: cu cât piața este mai mică, cu atât costurile pe client sunt mai mari, mai ales atunci când vine vorba despre activitățile de combatere a spălării de bani.
Guvernatoarea Anca Dragu consideră că cheltuielile ridicate au un efect negativ asupra competitivității economiei.
Costuri mari înseamnă competitivitatea economiei mai mici
, afirmă ea. În acest context, BNM acordă o atenție deosebită nu numai stabilității financiare, ci și repercusiunilor costurilor de reglementare la nivel macroeconomic.
Abordarea sugerată de Dragu constituie o soluție complexă, însă pragmatică: menținerea unui dialog permanent cu sectorul financiar, efectuarea unor analize continue și căutarea neîntreruptă a unui echilibru între cerințele de responsabilitate și cele de eficiență. Această problemă prezintă multiple variabile, însă, conform propriilor declarații, nu este de nerezolvat.

COMENTARII / 0