Gustavo Petro, președintele Columbiei, este subiectul unei investigații din partea justiției americane, din cauza unor presupuse conexiuni cu rețele de trafic de droguri, potrivit unei relatări publicate vineri de The New York Times.
Această informație a fost dezvăluită de trei surse care au cunoștință despre situație, citate de agenția de știri EFE, care a fost la rândul său citată de Agerpres.
Anchetele Justiţiei americane se axează pe multiple aspecte, inclusiv posibilele legături ale lui Gustavo Petro cu reţele de trafic de droguri, cercetând dacă acesta a avut contacte cu traficanţi sau a primit contribuţii financiare de la aceştia în perioada campaniei sale pentru preşedinţie.
Articolul continuă să fie prezentat în cele ce urmează.
Citește șiElefanții Kenya folosesc zeci de plante medicinale pentru autotratare
Anchetele în cauză sunt conduse de către procurorii districtuali din Manhattan şi Brooklyn, New York, potrivit informaţiilor furnizate de The New York Times.
Procurorii specializaţi în combaterea traficului internaţional de droguri colaborează în cadrul acestor investigaţii cu reprezentanţi ai Administraţiei pentru Controlul Drogurilor (DEA) şi ai Serviciului de anchete pentru securitate internă (HSI).
Într-o evoluție a investigațiilor, The New York Times menționează că cercetările abia la început nu au încă un rezultat clar în ceea ce privește posibilele repercusiuni juridice pentru preşedintele columbian Gustavo Petro.
Deocamdată, nu se poate anticipa dacă vreuna dintre anchetele în curs va conduce la acuzaţii penale împotriva sa.
Se subliniază, de asemenea, că ziarul american relatează că nu au fost găsite dovezi privind implicarea Casei Albe în inițierea acestor investigații.
Gustavo Petro a negat existența oricărei investigații în legătură cu presupusele lui legături cu rețelele de narcotrafic în țara sa, vineri.
„Nu există nicio anchetă”
a afirmat el, referitor la acuzațiile privind presupusele sale legături cu traficanții de droguri.
Într-o declarație recentă, Gustavo Petro a afirmat următoarele:
„Niciodată în viaţa mea nu am vorbit cu un traficant de droguri, dimpotrivă, mi-am dedicat zece ani din viaţă, cu riscul existenţei mele şi provocând exilul familiei mele, denunţării legăturilor dintre cei mai puternici traficanţi de droguri şi politicienii din Congres” şi din alte instituţii ale puterii, în timpul „perioadei guvernării paramilitare”
,
ca răspuns la articolul publicat de The New York Times.
Gustavo Petro a afirmat, referitor la campaniile sale, că a comunicat în mod repetat managerilor săi că nu acceptă donaţii de la bancheri sau de la persoane implicate în traficul de droguri.
În urma anchetei desfăşurate în Columbia cu privire la campania sa prezidenţială, Petro a adăugat că nu a fost găsit „niciun peso de la traficanţi de droguri”.
„În ceea ce priveşte campaniile mele, le-am spus întotdeauna managerilor că donaţiile de la bancheri sau traficanţi de droguri nu sunt acceptate”
Gustavo Petro, preşedintele Columbiei, a declarat că respectă un anumit cod de conduită în calitate de lider politic. El a sugerat că investigaţiile din Statele Unite în legătură cu presupusele sale legături cu traficanţii de droguri sunt motivate de acuzaţii lansate de „extrema dreaptă columbiană”, despre care a afirmat că are legături cu traficanţii de droguri.
Delegația diplomatică a Columbiei în capitala Statelor Unite a răspuns în aceeași zi articolului publicat de The New York Times, susținând că în mod evident acuzațiile aduse împotriva Gustavo Petro sunt lipsite de fundament.
În urma unor acuzații recente, reprezentanții ambasadei au declarat că nicio hotărâre oficială nu a fost emisă de către autoritățile competente, infirmând astfel informațiile vehiculate.
„Nicio autoritate competentă nu a emis nicio hotărâre sau notificare oficială şi nici nu a confirmat afirmaţiile menţionate în relatare. Insinuările relatate nu au bază legală şi factuală”
a precizat ambasada într-un comunicat oficial.
Precizări au fost făcute de către reprezentanții misiunii diplomatice, care au afirmat că articolul din presă se sprijină pe surse anonime şi că îi lipsesc constatări concrete.
În legătură cu această situaţie, misiunea a solicitat ca materialul să fie examinat cu precauție și să fie citit „în contextul său complet şi cu prudenţa pe care o merită aceste tipuri de versiuni neverificate”.
Statele Unite și Columbia se află într-o perioadă de tensiuni diplomatice din ianuarie 2025, moment care a coincis cu începutul celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump la președinția SUA, eveniment care a dat startul unei etape de profunde neînțelegeri cu administrația columbiană.
Un prim moment de tensiune a izbucnit în acea lună, după ce Gustavo Petro a respins ofertele de zboruri militare americane destinate repatrierii cetățenilor columbieni expulzați, invocând condițiile inumane în care erau transportați. Ca răspuns, Donald Trump a avertizat că va introduce tarife și sancțiuni economice împotriva Columbiei.
Urmările acestei situații au persistat în perioada următoare, Gustavo Petro, președintele Columbiei, fiind vizat direct de sancțiuni din partea SUA. Aceste măsuri restrictive au fost luate în urma unor divergențe legate de strategiile de combatere a traficului de droguri. În urma acestor neconcordanțe, Statele Unite ale Americii au decis să retragă certificarea Columbiei în domeniul respectiv și să impună sancțiuni împotriva unor oficiali columbieni de rang înalt.
La septembrie 2025, decizia Statelor Unite a avut ca efect revocarea vizei lui Gustavo Petro, după ce președintele columbian a luat parte la o reuniune desfășurată la New York, în cadrul Adunării Generale a ONU. Acolo, el a făcut un apel către forțele militare ale SUA să nu se supună ordinelor guvernului american referitoare la conflictul din Gaza.
În ciuda unor posibile impedimente, preşedintele columbian Gustavo Petro a anunţat marţi că Statele Unite ale Americii i-au reînnoit viza, valabilă până la încheierea mandatului său prezidenţial, adică 7 august.
La începutul lunii ianuarie, un schimb de cuvinte între Gustavo Petro şi Trump a avut loc, ceea ce a contribuit la atenuarea tensiunilor dintre cele două părţi. Această convorbire telefonică a creat premisele pentru o serie de întâlniri la nivel înalt între reprezentanţii celor două guverne, culminând cu o reuniune a celor doi lideri pe 3 februarie.
COMENTARII / 0