Anchetă NYT: Ucraina ar fi pierdut 1,2 miliarde de dolari din fraude și achiziții militare defectuoase

Documentele prezintă cazuri în care semnalele de avertizare au fost neglijate, contractele au continuat să fie atribuite furnizorilor problematici, iar armata nu a primit întotdeauna...

Documentele prezintă cazuri în care semnalele de avertizare au fost neglijate, contractele au continuat să fie atribuite furnizorilor problematici, iar armata nu a primit întotdeauna echipamentele și munițiile pentru care statul a efectuat plățile.

The New York Times a lansat o investigație în momentul în care Kiev continuă să se bazeze pe resurse semnificative pentru a susține conflictul cu Rusia.

Șapte dintre primii zece contractori au obținut noi afaceri, deși au existat probleme.

Citește șiConcluzia lui Zelenski după prima zi de negocieri la Abu Dhabi: A fost constructivă și destul de importantă

Conform investigației, șapte dintre cei zece furnizori militari de top ai Ucrainei au câștigat noi acorduri, chiar și în contextul existenței unor anchete penale pentru fraudă, a problemelor legate de executarea unor contracte anterioare și a unor cazuri în care conducători ai companiilor au fost arestați pentru corupție.

Inspectorii au descoperit 18 firme care au încheiat noi înțelegeri după ce nu au îndeplinit condițiile din acordurile anterioare. 6 dintre acestea nu au reușit să finalizeze niciun contract.

Se estimează că aproximativ 126 de milioane de dolari au fost pierduți din cauza neacceptării unor oferte mai accesibile și a plății unor prețuri superioare pentru armament. Auditorii au evidențiat și contracte acordate fără justificarea legală obligatorie. În afara acestui context, firmele implicate într-o tranzacție eșuată contestă responsabilitatea pentru cel puțin 100 de milioane de dolari plătiți în avans.

Auditurile analizate cuprind anii 2024 și 2025 și, fiind clasificate, nu au fost încă supuse examinării publice.

233.000 de cartușe de mortier, evaluate ca fiind nefuncționale.

Unul dintre cele mai severe incidente menționate este cazul fabricii de stat Pavlohrad Chemical Plant și al directorului său, Leonid Shyman.

În 2024, soldații ucraineni au observat defecte la muniția de mortier: anumite proiectile nu se comportau corect sau se prăbușeau fără a exploda. Mai târziu, autoritățile de ordine l-au arestat pe Shyman, acuzat într-un dosar de fraudă estimat la aproximativ 68 de milioane de dolari, care corespund costurilor de verificare și înlocuire a muniției defecte.

Conform documentelor judiciare menționate în investigație, firma ar fi livrat armatei 233.000 de cartușe de mortier nefuncționale, dintre care numeroase prezentau defecte la focoase sau la sistemul de propulsie.

Inspectorii au constatat că fabrica a susținut inițial că nu posedă capacitatea de a satisface comanda, pentru a-și putea modifica ulterior estimarea propriilor abilități de producție. Nu există dovezi că autoritățile au verificat dacă furnizorul ar fi putut efectiv să execute contractul.

Chiar și în contextul problemelor întâmpinate cu muniția de mortier, compania a obținut ulterior alte comenzi, printre ele și o comandă pentru aprox. integrală a proiectilelor de artilerie de 122 mm necesare armatei în 2025.

Shyman a primit, în luna precedentă, o pedeapsă de cinci ani de închisoare într-un dosar distinct, referitor la o rețea de comercializare a explozibililor la prețuri exagerate. El își dorește să conteste această condamnare și afirmă că este nevinovat în cazul legat de muniția de mortier.

Un contract a generat un cost suplimentar pentru Ucraina în jur de 130 de milioane de dolari.

Analiza include o tranzacție de rachete de artilerie din 2024. Trei furnizori au propus același model de rachetă, fabricat în aceeași uzină turcă, la costuri de 4.200, 4.600 și 5.100 dolari pe unitate.

Producătorul turc Arca Defense a prezentat cea mai mică ofertă, însă contractul a fost atribuit ofertantului cu prețul maxim, o filială a grupului ceh Czechoslovak Group, care avea să funcționeze ca intermediar.

Auditorii au declarat că nu au identificat niciun motiv justificativ pentru această alegere. Potrivit calculelor efectuate de The New York Times pe baza ofertelor menționate în documente, această decizie ar fi generat o creștere de 130 de milioane de dolari în costurile Ucrainei.

Czechoslovak Group nu este acuzat în audit de nicio încălcare a legii. Un reprezentant al companiei a declarat că grupul nu avea acces la ofertele comerciale ale concurenților și că orice întrebare referitoare la procesul de atribuire trebuie îndreptată către autoritățile ucrainene.

Întrebările s-au răspândit și în inima scenei politice din Kiev.

Defectele sistemului s-au transformat într-o slăbiciune politică pentru Ucraina. Mykhailo Fedorov, fostul ministru al Apărării, a încercat să schimbe mecanismul și, după ce a fost înlăturat, a susținut că există „multă corupție”. Zelenski a declarat că demiterea lui a fost legată de conflictele dintre el și liderii militari.

Investigația subliniază un incident care a ajuns în proximitatea cercului prezidențial, dar afirmă clar că Volodimir Zelenski nu a participat la presupusele acte și că președintele ucrainean a exprimat sprijinul pentru ancheta anticorupție.

COMENTARII / 0