Internauții au inițiat un nou fenomen pe rețelele de socializare. Aceștia se surprind în fotografii, le încarcă pe o platformă ce poate modifica imaginile cu ajutorul Inteligenței Artificiale, și, ulterior, le distribuie pe internet. Obiectivul este ca utilizatorii să pară că provin din anii ’80.
Imaginile care circulă pe social-media captează spiritul generației X: păr cu volum și tapetat, ținute colorate, jachete din piele sau denim, machiaj accentuat și decoruri ce se inspiră din fotografiile epocă.
Care efecte ar putea genera nostalgia pentru anii ’80 asupra modului în care românii le percep?
Citește șiDupă retragerea din naţionala Portugaliei, Cristiano Ronaldo a dezvăluit următorul său proiect
Mulți consideră că această tendință se îndreaptă spre influențe americană, însă perioada în care tinerii au trăit adolescența lor în 1980 nu a prezentat aceleași caracteristici. România era sub regim comunist, iar tinerii din acea perioadă își doreau să poarte blugi și să aplice machiaje accentuate. În realitate, normele acelei epoci erau mult mai riguroase.
Psihologul Valentina Aliman susține că impactul acestui fenomen nu prezintă riscuri.
„Este mai degrabă vorba despre nostalgia colectivă, iar faptul că apare atât de puternic pe rețelele sociale spune ceva despre nevoile psihologice actuale. În acest sens, nu ar trebui să ne întrebăm de ce se idealizează anii ’80, ci mai degrabă pentru ce avem nevoie să ne întoarcem la acea perioadă. Eu aș vedea pericolul nu în nostalgia anilor ’80, ci în transformarea nostalgiei în refuzul prezentului”, explică Valentina Aliman.
Situația, modificată de IA. În ce măsură pot fi severe consecințele unui simplu trend?
Percepția realității poate suferi distorsiuni cauzate de IA, conform unui studiu recent realizat de Biblioteca Națională de Medicină din SUA. Cercetătorii din instituție au stabilit că răspunsurile create de inteligența artificială pot influența atât comportamentul oamenilor, cât și procesul decizional, iar această intervenție produce efecte psihologice semnificative.
„În prezent, prin explozia căilor de comunicare, rețelelor sociale implicit, avem acces la o varietate foarte mare de idealuri și devine din ce în ce mai dificil să ne creionăm unul personal. Puterea relațiilor familiale a scăzut, iar reperele despre sine și despre lume și viață nu se mai formează atât de mult în sânul familiei și al comunității din proximitate. Nevoia de apreciere presupune să primești din partea celorlalți validarea că ești văzut, auzit, înțeles și valorizat; cu alte cuvinte, că ești conectat, că ești capabil și că contezi. În prezent, prin intermediul rețelelor de socializare s-a ajuns ca această apreciere să fie căutată foarte mult din partea followerilor (prietenilor) online, de multe ori persoane care nu ne cunosc și pe care nu le cunoaștem decât aspectul fizic”, susține Mădălina Viciu, specialist în psihoterapie Adleriană și Integrativă.
De la „a vedea” la „a recrea”
Iluzia generată de aceste instrumente de editare poate fi, de fapt, mai profundă decât pare. Mădălina Viciu subliniază că fericirea pe care o aduc rețelele de socializare trebuie analizată din multiple unghiuri.
„Cred că o întrebare ar fi care este scopul tuturor acestor aplicații ce permit transformarea, augmentarea. Divertismentul este necesar, doar că în societatea actuală ocupă foarte mult timp din timpul nostru, iar efectele încep să ne afecteze din ce în ce mai mult. Sfatul meu este pentru socializare în planul real”, mai precizează specialistul.
În mod frecvent, utilizatorii aleg programe precum EPIK, Remini, Photoleap sau FaceApp. Esential este ca acestea să ofere o funcție de editare foto susținută de inteligență artificială, care transformă fotografiile într-un portret ce seamănă cu cel obținut pe film.
Cei care au trăit adolescența în anii ’80, pot considera că fotografiile le oferă o călătorie imaginară în tinerețe. În contrast, tinerii din generațiile ulterioare primesc prin aceste recreări oportunitatea de a se imagina cum ar fi arătat dacă ar fi trăit în acea perioadă pe care nu o au experimentat.
COMENTARII / 0