Sandoz a solicitat Comisiei Europene să inițieze o investigație antidumping, avertizând că închiderea unității sale din Kundl, Austria ar face ca Europa să devină total dependentă de furnizorii chinezi, potrivit Reuters. În Europa, singura instalație care produce penicilină de la zero la final, cu toate ingredientele active necesare, se confruntă cu un viitor neclar din cauza competiției cu antibioticele low‑cost din China.
La poalele Alpilor austrieci, această fabrică s-a transformat într-un centru de discuție privind abilitatea Europei de a-și furniza singură medicamentele vitale, în contextul în care alți producători au anunțat închiderea unor unități sau relocarea producției în China.
Antibioticele și ingredientele farmaceutice produse în China ajung pe piața europeană la costuri mult mai mici decât cele fabricate la Kundl. Prețurile scăzute avantajează sistemele publice de sănătate, preocupate de reducerea cheltuielilor, dar amenință viabilitatea unității austriece.
Citește șiNumărul pensionarilor cu pensii de serviciu a crescut în septembrie. Ce categorie încasează, în medie, peste 25.000 de lei pe lună
„Am fi complet dependenți”
de China dacă fabrica și-ar înc
Solicitarea Sandoz pentru o investigare antidumping apare la doar trei ani după ce fabrica a suferit o extindere de 200 de milioane de euro, care a inclus 50 de milioane de euro provenind din fonduri publice. Procedura ar putea conduce la aplicarea unor taxe vamale asupra importurilor provenite din China.
În fluxul de importuri europene, China a crescut proporția pe care o deține la aproape ponderea.
Penicilina, descoperită în 1928 la Londra de cercetătorul scoțian Alexander Fleming, rămâne principala clasă de antibiotice utilizată împotriva infecțiilor care pun viața în pericol. În prezent, China domină producția ingredientelor necesare pentru aproximativ 1,5 miliarde de doze zilnice administrate anual în Europa.
Conform informațiilor oferite de Eurostat, proporția Chinei în achizițiile Uniunii Europene de peniciline și compuși derivati, în mare parte sub forma de ingrediente active farmaceutice vrac, a urcat de la 44% în 2019 la 86% în anul precedent. În același interval, exporturile europene din acea categorie au ajuns la aproape o cinci‑a parte din nivelul maxim atins la începutul anilor 2000.
Evoluția s-a sincronizat cu planul industrial de zece ani „Made in China”, prin care Beijingul a urmărit să avanseze către activități de producție cu valoare adăugată mai mare.
Industria farmaceutică reprezintă un domeniu în care China a evoluat de la a fi un simplu furnizor de produse ieftine la a deveni un concurent al unor industrii tradiționale europene. În 2025, deficitul comercial al UE în schimburile de bunuri cu China a atins aproximativ un miliard de euro pe zi, dublând cifra din 2020.
Un document trimis parlamentarilor britanici la începutul anului curent a conținut afirmația lui Sandoz că aprovizionarea Europei cu penicilină din Kundl
„nu este sustenabilă din punct de
Compania a caracterizat dominația Beijingului asupra circuitului de aprovizionare ca fiind un
„risc strategic inerent”
, echivalent cu supremația Chinei în sectorul mineralelor esențiale.
„Aprovizionarea cu antibiotice ar putea deveni un instrument de coerciție economică sau de război hibrid, în special în perioadele de tensiuni diplomatice”, a avertizat Sandoz.
Medicamentele ar putea constitui un factor de influență în disputele comerciale.
Conform Sandoz, până la 90% din componentele active ale antibioticelor sunt fabricate în prezent în afara Europei, în principal în China sau în India, iar substanțele chimice provin din China.
Analistul specializat în China, Tim Rühlig de la Institutul pentru Studii de Securitate al Uniunii Europene, susține că această focalizare ar trebui să genereze îngrijorare, întrucât dominația pe piață îi conferă Beijingului un avantaj pentru a-și apăra interesele strategice.
China ar putea submina reputația sa ca furnizor dacă ar folosi o astfel de pârghie. În contrast cu controlul său aproape monopolist asupra rafinării pământurilor rare, Beijing nu exercită o dominație pe piața antibioticelor din perspectiva securității naționale.
În perioada pandemiei COVID-19, economistul chinez Daokui Li, fost membru al comitetului de politică monetară al băncii centrale chineze, a stârnit îngrijorare în Occident prin propunerea de a include aprovizionarea cu ingrediente farmaceutice active în negocierile privind disputele comerciale.
Un reprezentant american aflat în China a transmis la Reuters, sub protecția anonimatului, că interlocutorii chinezi, în timpul unor ședințe, au propus ca Beijingul să întrerupă exporturile de ingrediente active pentru anumite medicamente, ca răspuns la un conflict comercial.
Ministerul chinez de Externe a declarat că disputele economice și comerciale cu UE pot fi soluționate prin dialog și consultări.
„China se opune în mod consecvent tuturor formelor de protecționism comercial”
Ministerul a precizat acest lucru în răspuns la întrebările Reuters. Departamentul de Stat american nu a oferit imediat un comentariu.
Criza amoxicilinei a expus vulnerabilitatea Europei.
Scăderea capacităților de producție europene în acest sector strategic expune blocul comunitar la riscuri de restricții în aprovizionare în perioade de pandemii sau conflicte, subliniază Bostjan Ceh, responsabil de dezvoltarea afacerilor la Labena, companie slovenă de cercetare și dezvoltare farmaceutică la comandă.
„Ar compromite grav
Annei Mihaylova, specialistă în politici la Universitatea de Medicină din Plovdiv, a subliniat că autoritățile au început să trateze producția farmaceutică ca o problemă strategică doar după pandemia de COVID-19, când Europa a constatat dependența de produsele medicale din Asia.
În anul 2022, Europa a întâmpinat un gol de amoxicilină, un antibiotic din clasa penicilinelor fabricat în Kundl, în contextul creșterii infecțiilor respiratorii post-pandemie.
Comisia Europeană a acordat, după un an, un sprijin de 28,3 milioane de euro pentru extinderea fabricii, menționând lipsurile recurente. Această investiție a crescut capacitatea de producție cu 20%.
Cheltuielile pentru energie exercită presiune asupra fabricii din Austria.
După ce penicilina a fost descoperită, China a fost mult timp dependentă de Europa pentru fabricarea acestui antibiotic și a altor medicamente generice. În schimb, investițiile industriale ale Beijingului au schimbat această dependență, subliniază analistul Tim Rühlig.
China a înregistrat o creștere alimentată de reglementări de mediu reduse, costuri de forță de muncă semnificativ mai scăzute, sprijin financiar guvernamental și investiții din partea companiilor farmaceutice occidentale, care au urmărit diminuarea cheltuielilor.
În Kundl, unde activează peste 2.000 de angajați, penicilina se obține prin fermentare în vase metalice. Procesul de producție consumă cantități uriașe de energie, fapt care scade și mai mult competitivitatea unității.
Conform datelor Agenției Internaționale pentru Energie, costurile energiei electrice pentru sectoarele industriale mari care consumă cantități semnificative de energie au înregistrat, în medie, o diferență de aproape 50% în favoarea Uniunii Europene față de China în anul 2025.
Conform declarației directoarei Stephanie
Pe măsură ce energia a crescut în cost, prețurile penicilinei în Europa au rămas stabile sau s-au redus, a adăugat ea.
Sandoz solicită o examinare antidumping.
Sandoz afirmă că nu poate crește prețurile din cauza competiției și a mecanismelor de achiziții publice din statele europene. Ea reproșează guvernelor strategia de a achiziționa medicamente pe baza celui mai mic cost, ignorând necesitatea de a păstra surse variate de aprovizionare.
În luna martie, compania Sandoz a adresat o plângere către Comisia Europeană, criticând modul în care China se poziționează pe anumite segmente ale pieței antibioticelor. Aceasta susține că producătorii chinezi supără piața cu ingrediente active de cost redus.
Procedura urmărește să determine dacă componentele active pentru amoxicilină, importate din China, sunt comercializate în Europa la prețuri sub costul de producție, susținute de subvenții.
Reuters a fost informat de experți în comerțul european, de oficiali europeni și de specialiști chinezi că se preconizează deschiderea în curând a investigației antidumping de către executivul comunitar. Programul rămâne totuși neclar, din cauza volumului mare de plângeri în așteptare.
Potrivit surselor citate, se estimează că ar putea fi impuse taxe vamale, în contextul înăspririi poziției europene față de
Comisia Europeană a renunțat la a oferi un comentariu.
Există și alte opțiuni posibile. Recent, Maros Sefcovic, comisar european pentru comerț, a anunțat un acord cu Beijingul pentru a diminua exporturile de vehicule hibride din China, în loc să impună taxe vamale, într-un efort de a susține industria auto europeană.
În această privință, Beijing afirmă că subvențiile pe care le oferă se conformează normelor Organizației Mondiale a Comerțului și reproșează altor state protectionsismul, care perturbează lanțurile mondiale de aprovizionare.
Directorul general al Sandoz, Richard Saynor, susține că continuarea fabricării de medicamente salvatoare de vieți presupune capacitatea de a asigura prețuri mai bune.
El a afirmat, în cadrul interviului acordat Reuters,
„Mi se pare revoltător că vindem o cutie de antibiotice mai ieftin decât un pachet de Ricola în Elveția sau un baton Mars în Marea Britanie”
„Considerăm multe dintre aceste lucruri de la sine înțelese — și continuăm să le considerăm astfel până când nu mai sunt disponibile.”
COMENTARII / 0