O creștere alarmantă a temperaturii apelelor oceanice din adâncuri, care se deplasează în direcția Antarcticei, a fost înregistrată recent.
Platformele de gheață aflate sub suprafața mării sunt expuse riscului de a se topi, avertizează experții, ceea ce ar putea duce la o creștere semnificativă a nivelului mărilor la nivel global.
Această situație îngrijorătoare a fost adusă în atenție de agenția de presă EFE, citată de Agerpres.
Universitatea din Cambridge a condus o echipă internaţională de cercetători care a validat un fenomen îngrijorător.
Mai multe decenii de observații oceanice, realizate cu ajutorul navelor și dispozitivelor robotizate plutitoare, au permis cercetătorilor să constate că o masă de apă caldă denumită „apă de adâncime circumpolară” s-a extins și s-a deplasat în direcția platoului continental antarctic.
Rezultatele acestui studiu au fost făcute publice marți în publicația Communications Earth and Environment.
Patru decenii de observații directe au stat la baza unei cercetări care a reconstituit evoluția oceanelor, confirmând pentru prima dată că încălzirea globală are un impact semnificativ asupra curenților din Oceanul Austral. Modificările produse sunt de natură să îngrijoreze, deoarece ele influențează capacitatea oceanului de a gestiona carbonul și căldura la nivel global.
Citește șiPrețurile petrolului scad după acordul Europei de eliberare motorină
Un fenomen alarmant a fost semnalat de cercetători, potrivit căruia apa caldă din adâncurile oceanelor poate să se infiltreze sub platformele de gheață ale Antarcticii, provocând topirea lor de jos în sus și destabilizarea acestora.
„Este de-a dreptul îngrijorător fiindcă această apă caldă se poate infiltra pe sub platformele de gheaţă ale Antarcticii, topindu-le de jos şi destabilizându-le”
, a afirmat Joshua Lanham, autor principal al studiului, care activează în cadrul Departamentului de Ştiinţe ale Pământului de la Universitatea din Cambridge.
În plus, Lanham a menționat că modelele climatice prevăzuseră deja această schimbare ca o consecință a încălzirii globale, însă până în prezent, cercetătorii nu reuşiseră să confirme acest aspect prin date concrete.
Rezumatul cercetării subliniază importanţa platformelor de gheaţă în susţinerea straturilor de gheaţă şi a gheţarilor din interiorul Antarcticii.
Acestea conţin împreună o cantitate de apă dulce care ar putea ridica nivelul mării cu aproximativ 58 de metri, conform universităţii.
Studiile efectuate anterior asupra Oceanului Austral, care înconjoară Antarctica, se sprijineau pe observații efectuate de nave la fiecare deceniu, oferind astfel o imagine a condițiilor din acel moment.
Aceste informații detaliate despre temperatură, salinitate și nutrienți erau colectate pe întreaga coloană de apă, fiind parte a unui program internațional de lungă durată.
Însă,
lipsa de continuitate a măsurătorilor
a generat incertitudini în rândul oamenilor de știință cu privire la evoluția pe termen lung a distribuției căldurii.
În prezent, oamenii de știință au suplimentat datele obținute de nave cu informații suplimentare, puse la dispoziția publicului, strânse de o rețea mondială de balize autonome care se deplasează liber la suprafața mării. Balizele „Argo” furnizează continuu instantanee ale stării oceanului, însă durata de funcționare a acestora este mai scurtă în comparație cu navele care realizează secțiuni hidrografice detaliate.
O senzație de încălzire bruscă a fost semnalată, similară cu efectul produs de o apă caldă care curge dintr-un robinet.
„Este ca şi cum cineva ar fi pornit robinetul de apă caldă”
Folosind tehnici de învățare automată avansate, oamenii de știință au procesat informațiile colectate de sistemul „Argo” și le-au integrat cu modele pe durate lungi de timp, derivate din observațiile efectuate de nave, pentru a crea un set de date actualizat care oferă o imagine lunară detaliată a ultimilor patru decenii. Acest demers a permis cercetătorilor să descopere, într-o manieră evidentă, modificările produse în legătură cu apele calde.
Sarah Purkey, o cercetătoare de seamă de la Instituţia Scripps de Oceanografie din cadrul Universităţii din California, a semnalat o schimbare îngrijorătoare.
Este ca şi cum cineva ar fi pornit robinetul de apă caldă, iar apa s-ar încălzi
, a afirmat ea.
Aceste schimbări par să aibă loc în circulaţia oceanică, care până în prezent a protejat straturile de gheaţă cu o masă de apă rece, împiedicând astfel topirea lor.
În prezent însă, totul indică o modificare a acestui fenomen, a adăugat profesoara Sarah Purkey, una dintre principalele autoare ale studiului.
Procesele oceanice la poli sunt caracterizate prin formarea unor mase de apă extrem de dense și reci, care se scufundă în adâncurile mării. Pe parcursul coborârii, aceste mase de apă absorb căldură, carbon și nutrienți, contribuind astfel la funcționarea unui sistem de curenți oceanici la nivel global.
Schimbările climatice prezise de modelele meteorologice, printre care şi cele elaborate de Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC), care oferă consultanță ONU, sugerează o reducere a formării apelor dense în Atlanticul de Nord din cauza temperaturilor crescute și a influxului de apă dulce rezultat din topirea gheții. Acum, oamenii de știință au validat că această tendință este deja vizibilă în realitate, ceea ce are repercusiuni asupra circulației carbonului, nutrienților și căldurii în întregul ocean global.
COMENTARII / 0