32,4% dintre copiii din România erau în pericol de sărăcie sau excluziune socială în anul 2025, conform unui studiu publicat de Salvați Copiii. Deși această cifră reprezintă cea mai mică proporție din ultimul deceniu, țara continuă să fie una dintre cele mai afectate din Uniunea Europeană. La nivel european, 19,2 milioane de copii se aflau în aceeași situație în 2025, un număr ușor peste cel din 2019.
Raportul avertizează și asupra riscului eliminării unor garanții financiare europene destinate combaterii sărăciei în rândul copiilor. Organizația atrage atenția că propunerile privind viitorul buget al UE ar putea elimina obligația unor state membre de a aloca cel puțin 5% din resursele Fondului Social European Plus (FSE+) pentru reducerea sărăciei în rândul copiilor.
În jur de 7 din 10 dintre elevii vulnerabili se constată performanțe scăzute la citire.
Citește șiUcraina, mai aproape de aderarea la UE după ce Ungaria a renunțat la veto. Zelenski și Magyar ar putea avea prima întâlnire
Conform informațiilor furnizate de Salvați Copiii, sărăcia influențează și performanțele școlare. Rezultatele PISA 2025 evidențiază diferențe marcante între elevii proveniți din familii binestărite și cei din medii vulnerabile.
„2 din 10 elevi din familiile înstărite au rezultate slabe la citire (20,6%), în timp ce 7 din 10 elevi vulnerabili se află în această situație (70,6%)”, arată analiza organizației.
Diferențele se observă și la matematică. Potrivit raportului, România a înregistrat, cu excepția Zambiei, cea mai mare variație a scorurilor la matematică explicată de statutul socioeconomic al elevilor.
Concret, după excluderea altor factori care ar putea influența performanțele școlare, 24,1% din variația scorurilor la matematică ale elevilor români este atribuită statutului socioeconomic, în contrast cu media de 12% observată în țările OCDE.
„Sărăcia pentru mine sunt momentele în care prietenii tăi își fac amintiri, iar tu nu”
Raportul conține, de asemenea, declarații ale tinerilor care au participat la sesiuni de consultare organizate de Salvați Copiii România. Unul dintre aceștia povestește modul în care deficitul de resurse financiare influențează rutina zilnică, relațiile cu ceilalți și accesul la educație.
„Sărăcia pentru mine sunt momentele în care prietenii tăi își fac amintiri, iar tu nu. Atunci când de abia aștepți să ajungi acasă de foame, că nu ai ce să-ți cumperi de pachet. Atunci când ai lucrat un an școlar întreg pentru o bursă de merit, ajungi să te încadrezi în top 3 elevi cu cele mai mari medii pe clasă și tot să nu primești nimic. Este acel moment când îți vezi părinții disperați care se ceartă în camera cealaltă”, a povestit copilul.
O altă declarație, provenind din întâlnirile puse în ordine de Salvați Copiii Italia, evidențiază nesiguranța referitoare la garantarea alimentelor.
„Sper ca viitorul meu să fie mai bun decât ce trăiesc în prezent, pentru că e greu să stai mereu să te întrebi «vom avea ce mânca azi?»”, a spus copilul.
Organizația indică faptul că consecințele sărăciei depășesc simpla lipsă de venituri, putând conduce la alimente neconsumate, dificultăți în obținerea asistenței medicale și la excluderea copiilor din activități școlare sau din momentele zilnice petrecute cu prietenii.
Salvați Copiii semnalează scăderea fondurilor europene.
Obiectivul stabilit de Uniunea Europeană pentru anul 2030 este să elimine sărăcia sau excluziunea socială a cinci milioane de copii. În ciuda acestui scop, numărul copiilor expuși riscului a crescut de la 19,1 milioane în 2019 la 19,2 milioane în 2025.
Pentru realizarea obiectivului, ar trebui ca, în perioada de la prezent până în 2030, aproximativ 2.800 de copii să scape zilnic din sărăcie, conform analizei.
În această situație, Salvați Copiii pune în evidență propuneri ale Comisiei Europene legate de viitorul buget multianual al UE, care ar elimina cerința ca 11 state membre să aloce cel puțin 5% din resursele FSE+ pentru lupta împotriva sărăciei copiilor.
Organizația aprobată păstrarea acestei obligații și propune extinderea ei către toate statele membre. În plus, recomandă majorarea alocării minime la 10% în țările în care rata sărăciei sau excluziunii sociale în rândul copiilor depășește media europeană.
„O plasă de siguranță nu trebuie eliminată pentru că și-a îndeplinit rolul, mai ales atunci când copiii au nevoie de ea. Următorul buget al UE ar trebui să protejeze un Fond Social European puternic și să ceară fiecărui stat membru să dedice minim 5% din resursele acestui fond reducerii sărăciei în rândul copiilor, cu investiții mai mari acolo unde nevoile sunt mai mari”, a declarat Luz Larosa, director interimar al Save the Children.
Conform raportului, la nivelul Uniunii Europene s-au desemnat în jur de 9,6 miliarde de euro pentru inițiative de reducere a sărăciei copiilor, incluzând fondurile provenite de la statele membre. Din cele 24 de țări care au raportat cheltuieli bugetare în această direcție, 19 au alocat cel puțin 5% din fondurile FSE+ pentru acest scop.
În ce mod s-a schimbat riscul de sărăcie printre copiii din România
Conform datelor furnizate de Salvați Copiii, probabilitatea de sărăcie sau marginalizare socială printre copiii români a urcat în perioada pandemiei, pentru a se reduce în anii recenti.
În 2019, indicatorul se afla la 39,1%, iar în 2020 a crescut la 40,7%. Pentru anii 2021 și 2022, rata a atins 41,5%. Ulterior, în 2023, aceasta a scăzut la 39%, iar în 2024 la 33,8%, iar în 2025 a ajuns la 32,4%, reprezentând cea mai mică valoare din ultimii zece ani.
Totuși, instituția subliniază că gradul de risc se situează încă printre cele mai înalte din Uniunea Europeană. În anul 2025, Spania a raportat cea mai înaltă proporție de copii expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială, atingând 33,8%.
În decursul a patru ani, numărul de copii înscriși în creșe a crescut de două ori.
Raportul scoate în evidență impactul finanțării europene asupra serviciilor dedicate copiilor și familiilor vulnerabile. Salvați Copiii România
centrelor de zi oferă copiilor asistență pentru teme, consiliere, sprijin psihosocial, materiale școlare, articole de igienă și o masă caldă. părinții, la rândul lor, au acces la consiliere, îndrumare în probleme familiale și profesionale și la ajutor financiar.
O altă constatare din raport evidențiază un număr crescut de copii înscriși în creșe, trecând de la 17.400 în 2020 la 35.318 în 2024.
Totodată, procentul de copii sub trei ani care participă la programe educaționale și de îngrijire formală rămâne scăzut: 11,1% în 2025, comparativ cu 6,8% în 2020.
Extinderea serviciilor nu a adus însă beneficii în mod egal copiilor din mediul rural și celor din mediul urban. În mediul rural, numărul locurilor în creșe a crescut de la 429 în 2020 la 3.405 în 2024, în timp ce în mediul urban a ajuns de la 16.971 la 31.913.
Gabriela Alexandrescu, președinte executiv al Salvați Copiii România, avertizează că retragerea instrumentelor europene concepute pentru combaterea sărăciei infantile ar poate afecta în mod special serviciile de prevenție.
„Lecțiile învățate din ciclurile bugetare anterioare arată că, în abordarea incluziunii sociale, autoritățile tind să acorde prioritate măsurilor de intervenție și răspuns la situațiile deja existente (…). În schimb, intervențiile axate pe prevenție, deși sunt mai eficiente și mai puțin costisitoare, tind să fie neglijate”, a declarat aceasta.
Organizația cere ca instituțiile europene și guvernele naționale să asigure protecția finanțării destinate diminuării sărăciei în rândul copiilor, să impună ținte măsurabile și să monitorizeze mod transparent cheltuielile și rezultatele inițiativelor, inclusiv numărul de copii care primesc sprijin.
COMENTARII / 0