O cercetare recentă ridică îndoieli privind data în care Vincent van Gogh a realizat faimoasa lucrare „Noapte înstelată”. Cercetătorii sud-coreeni susțin că pozițiile Lunii, planetei Venus și stelei din compoziție corespund cerului dimineții de 22 iulie 1889, cu o lună mai târziu decât se credea anterior. Totuși, Muzeul Van Gogh din Amsterdam contesta aceste concluzii, aducând dovezi că pictura a fost pictată în iunie.
De mult timp se credea că „Noapte înstelată”, lucrarea celebră a lui Vincent van Gogh, era rezultatul unei imaginații extraordinare. Totuși, o nouă cercetare științifică sugerează că pictura ar putea reprezenta cerul real așa cum se vedea înainte de răsărit, scrie The Guardian.
Cercetătorii susțin că pozițiile corpurilor cerești reprezentate în celebra pictură corespund configurației cerului pe care artistul olandez ar fi putut să o observe în jurul datei de 22 iulie 1889, cu o lună mai târziu decât data atribuită în mod obișnuit realizării tabloului.
Citește șiImagini rare cu fiul artistei Corina Bud. Robin a împlinit 18 ani, iar mama lui i-a transmis un mesaj emoționant. „Ești cea mai mare iubire a mea”
În acea etapă, Van Gogh a fost voluntar internat într-un sanatoriu situat în Saint-Rémy-de-Provence, după ce s-a confruntat cu probleme serioase de sănătate mintală.
Datarea tabloului în luna iunie se bazează pe o scrisoare trimisă de Van Gogh fratelui său Theo, în jurul datei de 18 iunie, în care menționa „un nou studiu al unui cer înstelat”, dar și pe faptul că artistul a suferit o criză psihică în iulie, despre care se consideră că l-ar fi împiedicat să picteze timp de mai multe săptămâni.
Autorii studiului recent susțin, totuși, că ipoteza conform căreia cerul din lucrare ar fi fost creat artificial se sprijină și pe presupunerea că aranjamentul stelelor și planetelor din pictură nu se potrivise cu cel observat în sudul Franței în luna iunie.
Potrivit cercetătorilor, dacă data creării picturii ar fi mutată în iulie, Luna, Venus și un grup de stele cunoscut sub numele de Hiadele, vizibile în „Noapte înstelată”, ar fi putut fi observate de Van Gogh de la fereastra sanatoriului. În această situație, lucrarea ar fi mai degrabă o interpretare artistică amplificată a realității decât o creație complet imaginară.
Echipa de cercetare din Coreea de Sud a localizat un punct de relief la sud-vestul sanatoriului și a comparat o schiță anterioară creată de Van Gogh cu peisajul actual. Schița indică faptul că artistul a ilustrat o secțiune foarte îngustă a peisajului.
Echipa a utilizat un software de astronomie pentru a reconstrui cerul înainte de răsăritul soarelui, acoperind fiecare zi din lunile iunie și iulie 1889.
În lucrarea artistică, Luna se află deasupra planetei Venus, motiv pentru care cercetătorii au investigat diminețile în care această poziție era observabilă, iar ambele obiecte cerești se încadrau în câmpul vizual îngust menționat anterior.
Numai trei date îndeplineau criteriile stabilite, iar 22 iulie s-a dovedit a fi cea mai apropiată potrivire, cu o semilună subțire, Venus și Hiadele aranjate într-o formă asemănătoare celei din tablou.
„Pentru a transforma această întrebare într-o problemă științifică, ce necesită date cantitative, a trebuit să măsurăm gradul de asemănare dintre configurațiile stelare din pictură și cerul real, folosind geometria formelor și statistica”, a explicat Kim.
Scientific Reports a publicat studiul. Cercetătorii subliniază, totuși, că concluziile nu sunt finale, iar Kim menționează că Van Gogh ar fi putut combina diferite configurații ale cerului observate în zile distincte.
Muzeul Van Gogh neagă concluziile studiului.
Muzeul Van Gogh din Amsterdam, care nu a luat parte la studiu, a anunțat că experții săi au confirmat deja că pictorul a realizat „Noapte înstelată” în iunie 1889.
Conform muzeului, pictura a fost creată pe o rolă de pânză pe care artistul a primit-o la începutul lunii iunie. În plus, pe 2 iulie, Van Gogh a transmis fratelui său Theo un desen derivat din lucrare.
Reprezentanții muzeului au subliniat faptul că artistul a suferit o criză psihică severă în jurul datei 22 iulie, fapt care l-a împiedicat să picteze pentru mai mult de o lună.
„Van Gogh nu era preocupat de reproducerea exactă a realității”, a declarat un purtător de cuvânt al muzeului. „Prin urmare, pozițiile corpurilor cerești reprezentate nu pot constitui o bază sigură pentru datarea lucrării.”
Nici Donald Olson, profesor emerit în fizică și astronomie la Universitatea de Stat din Texas, nu se consideră că concluziile studiului sunt convingătoare, deoarece pozițiile planetei Venus și ale roiului de stele Hiadele din lucrare nu se aliniază cu cele determinate de calculele astronomice.
El a ridicat și dubii asupra ipotezei referitoare la câmpul vizual îngust folosit de cercetători.
„Câmpul vizual îngust presupus de autori, esențial pentru teoria lor potrivit căreia stelele din roiul Hiadele ocupă cea mai mare parte a pânzei, este incompatibil cu unghiul de vedere mult mai larg necesar pentru a cuprinde dealurile rotunjite și stâncile din «Noapte înstelată»”
Olson a explicat.
În consecință, chiar dacă noua cercetare oferă o posibilă interpretare astronomică a cerului din una dintre cele mai renumite picturi din lume, data exactă a creației rămâne subiect de discuție printre cercetători și istoricii de artă.
COMENTARII / 0