Tehnică de înșelăciune digitală, care permite să se evite mecanismele de securitate ale conturilor online, se răspândește tot mai mult. Hackerii se bazează pe un proces obișnuit de verificare pentru a accesa conturile victimelor, fără a avea nevoie de parolele acestora.
Specialiștii români în domeniul securității cibernetice au reînnoit focusul asupra creșterii acestor atacuri, subliniată în buletinul trimestrial lansat luni de Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), care detaliază principalele amenințări informatice observate în intervalul aprilie–iunie 2026.
În ce fel hackerii pot accesa un cont fără a deține parola?
Citește șiAtac cibernetic în supermarketurile din Franța. Hackerii au crescut temperatura frigiderelor la 50 de grade Celsius
Una dintre tacticile de înșelăciune care stârnește îngrijorare în rândul experților este numită device-code phishing, prin care infractorii induc utilizatorii să divulge accesul la conturile lor. Conform firmei americane Huntress, dedicată protecției cibernetice, aceste atacuri au înregistrat o creștere de 1.380% în primele patru luni ale anului 2026, în raport cu intervalul iulie–decembrie 2025.
Metoda abuzează de sistemul legitim de autorizare utilizat pentru aparate precum televizoarele inteligente sau imprimantele.
Începând cu o procedură de autorizare, atacatorul transmite victimei, prin e-mail sau mesaj, un cod. Persoana care primește acest mesaj este îndemnată să îl introducă pe o pagină reală de autentificare.
Victima se consideră că permite conectarea unui aparat, însă, de fapt, îi oferă atacatorului posibilitatea de a accesa contul său.
Astfel, hackerii reușesc să treacă peste controalele suplimentare de securitate fără a activa semnalele obișnuite ale autentificării cu mai mulți factori, sistemul ce confirmă identitatea utilizatorului prin două sau mai multe metode.
Ținta hackerilor constă în 344 de entități provenind din cinci țări.
IA oferă infractorilor cibernetici posibilitatea de a genera automat mesaje frauduloase variate, personalizate pentru fiecare receptor.
Pe 2 martie 2026 a luat naștere o campanie de atacuri cibernetice, în cadrul căreia 344 de organizații – inclusiv companii, instituții și alte forme de entități – din cinci state diferite au fost vizate. Fiecare dintre mesajele de tip phishing trimise a prezentat conținut unic, sugerând utilizarea inteligenței artificiale de către atacatori pentru a le adapta.
Extinderea acestei tehnici devine mai ușoară datorită apariției unor unelte pe piața infracțională cibernetică. Una dintre ele, denumită EvilTokens, a circulat încă de la jumătatea lunii februarie și este utilizată pentru generarea și executarea atacurilor de phishing, prin care hoții încearcă să fure informații personale sau să obțină acces la conturi prin mesaje frauduloase.
Conform Microsoft, de la 15 martie 2026, se înregistrează zilnic de la 10 la 15 campanii separate de atacuri informatice de acest tip.
CERT-EU, unitatea responsabilă pentru gestionarea incidentelor de securitate cibernetică în cadrul Uniunii Europene, a constatat utilizarea a cel puțin zece instrumente distincte în aceste tipuri de înșelăciuni, dintre acestea EvilTokens fiind cel mai răspândit.
Metoda a fost utilizată, la început, în campanii de spionaj.
Metoda a fost utilizată și înainte de 2026, fiind legată de primele campanii de spionaj cibernetic.
În februarie 2025, Microsoft a dezvăluit activitatea grupului Storm-2372, pe care compania îl consideră aliniat cu interesele Rusiei. Aceste atacuri au început în august 2024.
Hackerii trimițeau mesaje ce se asemănau cu invitații la întâlniri pe WhatsApp, Signal și Microsoft Teams, în speranța de a dobândi acces la conturile persoanelor vizate.
Obiectivele atacurilor includ instituții guvernamentale
În anul 2026, tehnica a cunoscut o expansiune semnificativă, depășind confinele grupurilor de spionaj specializate. Resursele comerciale la dispoziția hackerilor cibernetici facilitează desfășurarea unui volum mult mai mare de atacuri, iar inteligența artificială simplifică generarea de mesaje care induc în eroare victimele.
Microsoft evidențiază și riscul mesajelor frauduloase generate cu inteligență artificială. Potrivit companiei, 54% dintre primitorii de e-mailuri de tip phishing create automat de IA au accesat linkurile capcană, în timp ce doar 12% au făcut acest lucru în alte încercări.
COMENTARII / 0