Atacurile hibride ale Rusiei cresc: România pregătește măsuri

Marea Neagră și prezența dronelor în proximitatea sau pe teritoriul României demonstrează că impactul războiului din Ucraina devine din ce în ce mai pronunțat la frontier

Într-un interviu pentru Digi24.ro, Vlad Ionescu, consilier de stat în cadrul Administrației Prezidențiale, spune că România are nevoie de sprijin militar concret din partea aliaților și explică de ce Bucureștiul nu consideră că activarea Articolului 4 din Tratatul NATO ar aduce, în sine, o soluție.

Atacurile din Marea Neagră nu trebuie tratate ca o normalitate

Citește șiLiderul Iranului, după înfrângerea republicanilor în SUA: „Cei care speră la o schimbare se înșală amarnic”

În ultimele săptămâni, atacurile asupra navelor comerciale din Marea Neagră s-au intensificat. Conform unei cronologii publicate de Reuters, cel puțin 8 nave au fost lovite, avariate sau scufundate în apropierea coastelor României și Bulgariei, în intervalul 5–28 octombrie.

Într-un interviu difuzat pe Digi24.ro, Vlad Ionescu a precizat că astfel de incidente nu ar trebui să fie acceptate ca parte a normalității și a avertizat că ele constituie un pericol pentru populație, infrastructură și navigație.

consilierul de stat a declarat:

„Nu este o normalitate și trebuie să refuzăm ferm această situație în care să zicem că am accepta aceste evenimente neplăcute, că ele se petrec cu frecvența cu care se petrec”.

Conform opiniei sale, rădăcina problemei constă în încheierea conflictului inițiat de Rusia împotriva Ucrainei, prin stabilirea unei pace durabile și echitabile care să asigure suveranitatea și integritatea teritorială a statului ucrainean.

Ionescu declară că România, împreună cu partenerii săi, s-a angajat să sprijine acest demers și participă activ la Coaliția de Voință, destinată asigurării garanțiilor de securitate pentru Ucraina după încheierea conflictului.

„Aceea este cu adevărat cheia de boltă a securității în regiune”

De ce România nu solicită activarea Articolului 4 al NATO?

Marea Neagră a fost scena unor incidente repetate, iar în consecință s-a analizat chiar și activarea Articolului 4 din Tratatul NATO, care prevede consultări între statele membre atunci când una dintre ele consideră că securitatea, integritatea teritorială sau independența politică este amenințată.

Vlad Ionescu spune însă că acest mecanism are mai degrabă o valoare simbolică și că România preferă să solicite măsuri concrete pentru reducerea vulnerabilităților.„Articolul 4 are o forță simbolică. Desigur, sunt consultări, dar, în practică, el nu aduce o valoare adăugată foarte mare”, explică oficialul.

Acesta reamintește că președintele Nicușor Dan a cerut deja o întâlnire NATO axată pe Marea Neagră, ca urmare a incidentelor cu nave și a atacurilor cu drone care au lovit obiective din teritoriul României.

„Faptul că solicităm reuniuni, că solicităm capabilități este ceea ce trebuie să facem. Până la urmă, noi, dacă avem incidente, avem un deficit, mergem și cu argumente convingătoare, solicităm sprijin pentru a acoperi acest deficit. Este o consecință mult mai bună, mai tangibilă decât, până la urmă, o simbolistică a unui Articol 4”, afirmă Vlad Ionescu.

El subliniază că România nu recurge constant la acest mecanism pentru a nu-i subestima importanța și precizează că reacția țării noastre este considerată una echilibrată în cadrul Alianței.

România se află deja în lista de ținte ale războiului hibrid condus de Rusiei.

Dincolo de incidentele cu drone și nave, consilierul prezidențial atrage atenția asupra unui război hibrid pe care Rusia îl duce împotriva Occidentului. Acesta include atacuri asupra infrastructurii, explozii la fabrici de armament și campanii de dezinformare.„În practică, suntem deja ținta unui război hibrid al Rusiei, inclusiv pe dimensiunea de comunicare și de dezinformare”, spune Ionescu.

Conform declarației sale, ținta Moscovei este de a submina societățile occidentale și de a destabiliza sprijinul oferit Ucrainei.

Întrebat despre motivele pentru care autoritățile române nu au menționat mereu în mod public și explicit Rusia ca responsabilă pentru incidentele din Marea Neagră, oficialul a declarat că poziția președintelui Nicușor Dan a fost clară în declarațiile publice și în intervențiile sale în fața aliaților.

Care acțiuni a întreprins România?

Vlad Ionescu precizează mai multe acțiuni implementate de autoritățile române: apelarea constantă a ambasadorilor Federației Ruse la Ministerul Afacerilor Externe, acțiuni de reacție la incidente și intervenția aeronavelor F-16 pentru abaterea dronelor care au intrat în spațiul aerian sau în apele teritoriale ale României.

Conform opiniei sale, scopul nu ar trebui să se limiteze la majorarea numărului de trupe militare, ci să includă și întărirea competențelor ce pot garanta securitatea României.

Într-un cadru în care atacurile din Marea Neagră persistă în a perturba traficul maritim și a exercita tensiune asupra statelor din flancul estic al NATO, Bucureștiul se concentrează pe întărirea apărării și pe susținerea partenerilor pentru a diminua amenințările la adresa teritoriului și a rețelei sale de infrastructură.