„Autostrada suspendată” a Bucureștiului revine după 18 ani: 850 de milioane de lei pentru numai 1,7 kilometri și exproprieri de 230 de milioane de lei

Promisă în 2008, se preconiza finalizarea în doar un an și jumătate, însă 18 ani mai târziu nu există nici măcar un kilometru construit. Celebrele...

Promisă în 2008, se preconiza finalizarea în doar un an și jumătate, însă 18 ani mai târziu nu există nici măcar un kilometru construit. Celebrele „autostradă suspendată” a Bucureștiului reapară în planurile Primăriei Capitalei, dar cu o surpriză de proporții: numai 1,7 kilometri de infrastructură sunt evaluate la aproape 850 de milioane de lei, iar exproprierile necesare ar costa 230 de milioane. Ciprian Ciucu recunoaște că primăria nu are banii, iar șoseaua care ar fi trebuit să scape nordul Bucureștiului de ambuteiaje riscă să rămână, încă o dată, doar pe hârtie.

„Autostrada suspendată”, anunțată în urmă cu 18 ani de fostul primar Sorin Oprescu, ar fi trebuit să lege vestul de estul orașului și să scape șoferii de o parte din aglomerația din nord. În 2026, autoritățile vor să realizeze măcar un tronson de 1,7 kilometri, evaluat la aproape 850 de milioane de lei. Numai că există o problemă uriașă: exproprierile ar costa 230 de milioane de lei, bani pe care Primăria Capitalei spune că nu îi are, recunoaște primarul general Ciprian Ciucu într-un reportaj Observator, în cadrul campaniei „Coșmar Residence”.

2008, în cadrul campaniei electorale a lui Sorin Oprescu pentru Primăria Capitalei, a început povestea autostrăzii suspendate. Fostul edil promitea o arteră rapidă care să traverseze nordul orașului și să conecteze vestul cu estul Bucureștiului. Traseul propus urma să pornească din zona Lacului Morii, să treacă în apropierea Căii Griviței, să includă Șoseaua Pipera și Șoseaua Petricani și să ajungă la Colentina.

Citește șiȘapte persoane au ajuns la spital cu suspiciune de toxiinfecție alimentară, la Deva. Un restaurant a fost închis și amendat

Această rută ar fi oferit automobilistilor o opțiune în locul bulevardelor deja încărcate, permițându-le să traverseze nordul capitalei fără a intra pe anumite dintre cele mai aglomerate străzi. În anul 2012, Sorin Oprescu menționa o lungime de aproximativ 16,8 kilometri, cu mai multe benzi pe sens și o viteză estimată de 80 km/h, și susținea că execuția ar putea fi completată în un an și jumătate. În acea perioadă, proiectul includea, de asemenea, o taxă anuală de 20 de euro pentru șoferii care ar folosi noua arteră.

Un an mai târziu, în noiembrie 2013, proiectul ajunsese la o valoare estimată de 1,6 miliarde de euro, conform retrospectivelor oferite de Observator. Autoritățile analizau posibilitatea de a atrage investitori străini, deoarece bugetul local nu putea susține o astfel de cheltuială. În faza inițială, Sorin Oprescu menționa parteneri din China, iar în 2015 declara că ar fi identificat investitori sud-coreeni. Niciuna dintre aceste opțiuni nu a condus la finalizarea șoselei promise.

Pe parcurs, planul inițial, autostrăzi considerat mai mult o fantezie, a suferit modificări, iar conceptul unei autostrăzi complet suspendate a evoluat într-o schemă mai elaborată, care implică o arteră urbană cu pasaje și diverse lucrări de infrastructură, pentru a se transforma într-un proiect realizabil.

În ciuda promisiunilor inițiale care sugerau o lungime de aproape 17 kilometri, documentele ulterioare emise de autoritățile locale indică valori diferite. Conform Hotărârii Consiliului General al Municipiului București nr. 50/2023, inelul median de nord, situat între Lacul Morii și Șoseaua Colentina, măsoară 13,15 kilometri, acoperind o suprafață de 52.300 de metri pătrați, include două poduri, două tuneluri, 12 noduri rutiere și 10 intersecții giratorii.

Proiectul a fost divizat în numeroase obiective, astfel încât autoritățile să poată executa diferite secțiuni independent. Unul dintre ele este Nodul Avionului, investiția pe care Primăria Capitalei încearcă acum să o reînceapă.

Nodul Avionului reprezintă una dintre cele mai esențiale secțiuni ale inițiativei. Conform documentelor oficiale ale primăriei, această porțiune cuprinde un segment de aproximativ 1,7 kilometri, localizat între Șoseaua Pipera și zona aferentă liniei de Centură, traversând Drumul Nisipoasa, strada Câmpul Pipera și strada Vadul Moldovei. Proiectul prevede, de asemenea, un pasaj supr

Obiectivul proiectului constă în construirea unei conexiuni rutiere ce facilitează circulația între zonele rezidențiale și principalele arterale din nordul orașului. Hotărârii CGMB nr. 467 din 30 octombrie 2025 stabilește că fondurile aprobate pentru această investiție totalizează 849.774.712,62 lei, inclusiv TVA. Din această sumă, costurile pentru construcție și montaj se ridică la aproximativ 460,9 milioane de lei, iar termenul de finalizare este de 24 de luni.

Problema principală imediată se referă la suprafețele ce trebuie expropriate în cadrul execuției proiectului. Pentru Observator, Primarul general Ciprian Ciucu a precizat că costul exproprierilor necesare se apropie de 230 de milioane de lei, sumă pe care autoritatea locală nu o dispune și caută să o obțină prin sprijin guvernamental.

Edilul a afirmat:

„În acest moment nu avem bani!”

Ciucu a precizat că primăria ar putea demara anumite faze de proiectare, însă o astfel de alegere ar putea conduce la cheltuieli fără ca investiția să se poată continua. În lipsa fondurilor pentru exproprieri, documentația ar putea rămâne din nou fără o concluzie practică. Problema însă nu este recentă. În anul 2019, traseul de expropriere pentru Nodul Avionului era deja aprobat, iar valoarea estimată pentru terenurile necesare era de aproximativ 113,5 milioane de lei. În prezent, la data de noiembrie 2026, primarul menționează 230 milioane de lei.

În data de 2 aprilie 2026, Consiliul General al Municipiului București a ratificat colaborarea dintre autoritatea locală și Compania Națională de Căi Ferate CFR SA, în vederea realizării comune a Nodului Avionului, deoarece proiectul presupune construirea unui pasaj peste o magistrală feroviară aflată în administrarea CFR.

Nodului Avionului ar putea aduce beneficii unei zone, iar cartierul Henri Coandă este unul dintre ele. În această localitate s-au înființat multe locuințe și proiecte imobiliare, însă drumurile de acces nu au fost renovate în același ritm. Primarul Sectorului 1, George Cristian Tuță, a explicat pentru Observator că dezvoltările imobiliare au fost autorizate pe baza unor reglementări urbanistice care prevedeau și realizarea infrastructurii rutiere, însă casele și clădirile au fost construite în timp ce drumurile de legătură au rămas în mare parte la stadiul de proiect.

În aceste condiții, circulația se focalizează pe drumurile existente, iar conducătorii auto petrec perioade îndelungate în blocaje. Se preconizează că Nodul Avionului va furniza o conexiune suplimentară între zona Pipera, rețeaua feroviară și cartierul Henri Coandă.

Inelul median de nord ar putea genera avantaje atât directe, cât și indirecte pentru aproximativ două milioane de persoane, în special deoarece zona nordică a Bucureștiului găzduiește unele dintre cele mai mari concentrări de clădiri de birouri și ansambluri rezidențiale din țară.

În prezent nu se stăpânește data de pornire a lucrărilor la „autostrada suspendată” din București. Proiectul rămâne în așteptarea fondurilor pentru exproprieri și pentru fazele esențiale de inițiere a construcției, așa cum solicită Ciprian Ciucu sprijinul Guvernului, iar șoferii care traversează zilnic nordul capitalei continuă să viseze în 2026 la drumul promovat acum 18 ani.

COMENTARII / 0