Viorel Pașca și membrii familiei sale sunt acuzați de trafic de persoane în cazul centrelor ilegale din Bihor, potrivit stenogramelor și informațiilor din dosar.
Acolo, erau selectate persoane vulnerabile care urmau să fie plasate în aceste centre, fiind supuse unor reguli stricte.
Odată ajunse în centre, aceste persoane nu beneficiau de tratamente adecvate pentru afecțiunile de care sufereau.
Mai mult, personalul acestor centre nu putea exercita o supraveghere corespunzătoare, situație care a dus la înregistrarea unor cazuri de abuzuri fizice și de altă natură.
Ancheta a scos la iveală modul în care Viorel Pașca atragea persoane vulnerabile în azilele sale, potrivit surselor judiciare aflate în apropierea cazului.
Informații din interiorul anchetei judiciare au arătat că aceste persoane ajungeau în azilele lui Viorel Pașca printr-un mecanism complex.
Se remarcă împrejurarea că Viorel Pașca a dobândit o notorietate considerabilă și a stabilit legături solide cu reprezentanții instituțiilor publice pe parcursul a 20 de ani de activitate, facilitând astfel transferul de pacienți către azilele din Bihor cu ajutorul mașinilor de poliție sau al ambulanțelor.
Citește și„Mai avem puțin și ajungem să guvernăm singuri”. De ce George Simion nu regretă demiterea lui Bolojan
Se fac referiri la conexiunea Viorel Pașca cu oficiali din cadrul Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului (DGASPC), precum și cu centre de asistență socială, spitale și penitenciare, după cum rezultă dintr-o listă:
Pentru o perspectivă mai amplă, se recomandă citirea articolului despre dosarul azilelor ilegale și modul în care rețeaua condusă de Pașca funcționa, precum și ce se întâmpla cu veniturile persoanelor vulnerabile din aceste centre.
În ciuda criticilor, Viorel Pașca a implementat ulterior numeroase mecanisme de siguranță.
Potrivit acelorași surse judiciare, el solicita în mod explicit să fie informat telefonic de către reprezentanții primăriei sau spitalului, astfel încât să poată consimți la primirea anumitor persoane în centrele sale din Bihor.
În esență, Viorel Pașca avea posibilitatea de a se apăra, afirmând că preluarea acestor persoane s-a realizat la solicitarea autorităților.
Rezultă din documentele procurorilor că Viorel Pașca obișnuia să trimită spitalelor un anumit formular, prin care acestea confirmau necesitatea transferului anumitor persoane.
În plus, s-a mai stabilit că, după aflarea externării unui pacient, Pașca a solicitat serviciului de ambulanță să îl reîntoarcă în respectiva instituție.
Vorbiți că au râie și numa’ vă uitați
nu are legătură directă cu textul dat, însă situația semnalată de procurori arată că Viorel Pașca a trimis formulare spitalelor pentru transferul persoanelor și a cerut ambulanței să reîntoarcă un pacient externat.
În cazul unor decese, nimeni nu primește o notificare. Modalitatea de selecție a victimelor ridică întrebări.
Se afirmă că Viorel Pașca a fost de acord să accepte exclusiv persoane cu dificultăți psihice, lipsite de sprijin familial și de locuință, de la care se puteau obține venituri, și anume: bunurile acestora, dacă existau, pensia standard sau pensia de invaliditate, precum și indemnizația de acompaniere sau ajutorul de înmormântare.
Potrivit informațiilor, în cazul în care nu exista posibilitatea de a obține venituri de la aceste persoane, primirea lor în gazdă era condiționată de o evaluare prealabilă, iar în situațiile în care această evaluare nu era favorabilă, persoanele respective erau fie refuzate, fie ulterior reexpediate la instituțiile de origine.
Următorul mesaj a fost transmis de Delia Păcală, care are în administrare centrul, către o persoană interesată de serviciile oferite de rețeaua condusă de Viorel Pașca:
Vorbiți că au râie și numa’ vă uitați
.
O situație controversată a fost adusă în atenție de către Delia Păcală, care a declarat că instituția sa primește persoane fără adăpost și cazuri sociale, adică oameni care nu au familie, venituri sau locuință.
„La noi, domnul nu se încadrează atâta timp cât vă are pe dumneavoastră că sunteți parte din familie”
,
a afirmat ea, sugerând că instituția sa nu este destinată persoanelor care încă au o familie de care sunt susținute.
De asemenea, a avertizat că după ce o persoană intră în instituția noastră, nu veți mai putea lua legătura cu ea.
În caz de deces,
„Doamne ferește, nu vă anunță nimeni”
.
În cadrul centrului administrat de către Viorel Pașca, persoanelor vulnerabile li se refuză accesul la orice resurse. Regulile impuse în acest centru sunt foarte stricte, după cum se poate observa din afirmația:
„Deci n-aveți acces la nimic”
.
Dependenta de rețeaua Pașca se dezvoltă imediat ce persoanele vulnerabile ajungeau în centrele controlate de acesta, potrivit acuzațiilor aduse de procurori.
Viorel Pașca a instituit norme interne, iar persoanele aflate în situații vulnerabile erau obligate să dea o declarație scrisă prin care confirmau că nu li se permite consumul de alcool și de țigări, nu aveau voie să utilizeze telefoane mobile, toate veniturile lor urmau să fie gestionate de rețea și își dădeau acordul pentru ca înmormântarea să aibă loc în județul Bihor.
Următoarele etape au fost prevăzute în proceduri.
Viorel Pașca era persoana responsabilă cu implementarea lor.
Aceste proceduri au fost create pentru a gestiona situații specifice.
Nu au fost oferite detalii suplimentare despre conținutul lor.
Printre metodele utilizate se numără:
Aceste practici sunt atribuite Viorel Pașca.
Într-o conversație surprinsă, Delia Păcală, persoana responsabilă cu administrarea centrelor operate de Viorel Pașca, îi adresează cuvinte dure unui pacient care a fost depistat cu un telefon mobil, spunându-i:
„Domnu (…)! Stai un pic! Doriți să plecați? Aici n-aveți voie cu telefon, n-o să vi se dea voie niciodată, aici n-o să aveți voie să ieșiți afară, n-o să vi se dea bani de nicăieri și n-aveți voie, deci n-aveți acces la nimic, aveți acces doar la pat, mâncare, n-aveți acces nicăieri, tratament și atât”
.
Acest fragment relevă regimului strict impus în centrele respective.
Locuitorii din centrele administrate de Viorel Pașca dispuneau de acces către curțile interioare.
Li se interzicea însă să părăsească aceste centre, fiind avertizați că în cazul în care decid să iasă, o fac în mod definitiv.
Durerea fizică și psihică a devenit insuportabilă pentru persoanele vulnerabile supuse unor proceduri terapeutice necorespunzătoare. Tratamentele aplicate acestor persoane au fost inadecvate, fapt ce a dus la o stare de sănătate precară. „Omul nu mai poate de durere” este o realitate cu care se confruntă aceste persoane.
Potrivit unor surse familiarizate cu investigația, oamenii găzduiți în centrul administrat de Viorel Pașca erau lipsiți de asistență medicală corespunzătoare și de tratamente adaptate stării lor de sănătate.
În urma investigațiilor, s-a scos în evidență că persoanele vulnerabile menționate erau supuse unor evaluări superficiale, care nu permiteau o înțelegere aprofundată a situației lor.
În loc de a primi tratament adecvat, aceste persoane nu aveau parte de planuri de tratament personalizate, adaptate la problemele de sănătate specifice de care sufereau.
Vorbiți că au râie și numa’ vă uitați
nu era o abordare singulară, ci mai degrabă o parte a unei probleme mai ample, după cum au arătat sursele implicate în anchetă.
În esență, evaluările formale și planurile de tratament standardizate erau insuficiente pentru a răspunde nevoilor acestor persoane.
Se subliniază din nou faptul că administrarea de medicamente era efectuată de persoane fără pregătire de specialitate și care nu posedau abilități de bază în scriere și citire.
Organizarea medicamentelor se realiza prin împărțirea lor în cutii pe baza culorilor, facilitând astfel recunoașterea prin culoare.
Condițiile de sănătate ale unei persoane aflate în îngrijirea lui Viorel Pașca au fost subiectul unei discuții recente între un medic și Viorel Pașca.
„Ultima dată a fost internat în decembrie anul trecut și din spital, din donații, i s-a dat dispozitivul de inhalat de care are nevoie, iar acesta trebuia continuat, nu oprit și din decembrie anul trecut nu a primit acel medicament în afară de ventolin, care e mai puțin decât minim (…) iar celălalt, care e tratamentul principal, nu i s-a mai dat din decembrie”
arată că pacientul nu a mai primit tratamentul principal de la decembrie anul trecut, fiindu-i administrat doar ventolin, cantitate care nu atinge minimul necesar.
Într-un alt caz, un pacient suferind de cancer în faza finală a fost externat și avea nevoie de tratament cu morfină injectabilă.
Acest tratament specializat îi era indispensabil pentru gestionarea durerii, însă situația sa a fost grav afectată de decizia de externare.
Delia Păcală l-a informat pe Viorel Pașca cu privire la situația unui individ care suferă de dureri intense din cauza metastazelor.
Acesta din urmă a susținut că nu a primit niciun ajutor de la persoanele responsabile, ci doar câteva pastile care nu au avut niciun efect asupra durerii sale.
„Omul nu mai poate de durere că e în metastaze. Și acuma zice că ele nu i-o dat, că o avut câteva pastile și ele nu i-a dat decât numa ceva de durere, păi nu are niciun efect la el, de săptămâni întregi ele nu-i dau morfină”
a fost mesajul transmis de Delia Păcală, descriind starea acestui individ și acuzațiile aduse celor care ar fi trebuit să îi acorde asistență.
Ancheta a scos la iveală că, în centrul respectiv, existau deficiențe în ceea ce privește gestionarea stocurilor de medicamente, iar în anumite situații, persoanelor aflate în situații vulnerabile li s-au administrat medicamente fără o justificare medicală corespunzătoare.
Mai mult, se pare că aceste medicamente nu erau prescrise de către un medic, potrivit surselor apropiate anchetei.
În cadrul anchetei, DIICOT a descoperit și alte episoade tulburătoare, relatate de un investigator sub acoperire.
Acestea includ situații în care îngrijitoarele din centru omit să dea pacienților anumite medicamente în zilele respective.
În plus, s-a mai aflat că pacienții administrau ei înșiși medicamente altor pacienți.
Într-o declarație șocantă, se afirmă că persoanele aflate în dificultate sunt neglijate în azilele administrate de Viorel Pașca. O remarcă tulburătoare spune:
„Vorbiți că au râie și numa’ vă uitați la ei”
. Se pare că aceste persoane nu primesc îngrijiri medicale adecvate.
În urma investigațiilor, s-a scos la iveală că oamenii care locuiau în spațiile administrate de Viorel Pașca nu primeau îngrijirea necesară din partea angajaților, pe lângă deficiențele semnalate deja în ceea ce privește administrarea tratamentului medicamentos.
Aceste aspecte au fost remarcate de către procurori în cadrul cercetărilor.
Conditiile din aceste centre erau agravate de 40 de persoane aflate în îngrijirea unei singure asistente, iar implicarea redusă a personalului medical în activitățile zilnice era o altă cauză, după cum relatate sursele consultate de Digi24.ro.
O înregistrare audio surprinde Delia Păcală exprimându-și nemulțumirea față de modul în care lucrează îngrijitoarele, reproșându-le că se limitează la simple observații, fără a lua măsuri concrete:
„Vorbiți că au râie și numa’ vă uitați”
.
Se pare că există o problemă gravă în legătură cu tratamentul persoanelor vulnerabile aflate în azilele ilegale ale lui Viorel Pașca.
O înregistrare audio arată următorul dialog:
„N-ați zis voi să le dăm medicamente la bolnavi că au râie?! (…) Zi mă, ți-am zis și alaltăieri să îi ungi. Că ea nu i-o uns că și așa ca să îi ungă (…) vorbiți care au râie și numa v-ați uitat la ei”
Din declarații reiese că persoanelor cu râie nu li s-a acordat atenția necesară.
În cadrul unor situații, îngrijirea persoanelor vulnerabile era asigurată chiar de către alți pacienți, potrivit lui Viorel Pașca, afirmă surse din domeniul judiciar.
Acestea din urmă subliniază că s-a întâmplat ca persoanele aflate în dificultate să primească îngrijire de la alți pacienți în centrele gestionate de acesta.
În anumite circumstanțe, personalul din centrele administrate de Viorel Pașca se abținea de la a solicita intervenția de urgență, chiar și atunci când era absolut necesară.
Un fragment din înregistrările conversațiilor dintre două persoane care acordă îngrijire surprinde o remarcă șocantă:
„O zis să mă duc la ea că o venit un om și o zis că stă cu capu pe masă, gata să moară. Și i-am spus, io ce să-i fac dacă (râde) e gata să moară”
.
Această declarație a fost făcută de una dintre îngrijitoare, care a discutat despre starea unei persoane vulnerabile cu o colegă.
Cele două îngrijitoare au avut o conversație care a fost înregistrată și care a scos la iveală modul în care erau tratate persoanele aflate în îngrijirea lor.
Potrivit unor surse din domeniul judiciar, se dezvăluie o altă realitate, și anume faptul că Viorel Pașca a reacționat într-un mod șocant atunci când a aflat despre starea gravă a unui pacient.
Acestuia din urmă îi erau semnalate leziuni severe și prezența unor viermi la nivelul unui picior.
„Wow, îi fain”
au fost cuvintele lui Pașca, o declarație care a ridicat numeroase întrebări cu privire la modul în care acesta a gestionat situația.
În ancheta procurorilor, s-a scos în evidență o altă deficiență majoră Viorel Pașca în ceea ce privește centrele sale, și anume lipsa unui control permanent asupra persoanelor aflate în situații de vulnerabilitate.
Condițiile din aceste centre duceau la incidente grave, precum lupte între pacienți.
Un alt fragment din interceptări dezvăluie o scenă șocantă: o persoană a fost agresată fizic de către un coleg de cameră.
Victima suferă de escară și se află într-o stare critică.
Agresorul i-a provocat lovituri puternice în zona capului și i-a zgâriat fața.
„Azi noapte l-o bătut colegă-su de cameră (…) pă ăla care e cu escară, știi tu (…) Da, îi în comă, amu. Nu să mai trăzește. L-o lovit peste tăt, tăt îi zgâriat pă față”
Se ridică acuzații grave cu privire la tratamentul aplicat celor internați, și anume că erau supuși la agresiuni fizice din partea angajaților. Viorel Pașca se află în centrul suspiciunilor. O remarcă a acestuia a stârnit îngrijorare:
„Vorbiți că au râie și numa’ vă uitați”
. Aceasta a ridicat întrebări cu privire la protecția persoanelor vulnerabile aflate în azilele sale.
Se ridică Pașca acuzații grave legate de tratamentul aplicat celor vulnerabili în spațiile administrate de el. Există bănuieli că persoanele vulnerabile au fost supuse la agresiuni fizice din partea celor responsabili cu îngrijirea lor în locațiile respective.
Numele unei îngrijitoare pare a fi asociat unor acuzații grave, potrivit unor înregistrări.
„La (n.r. Nume îngrijitoare) n-ai ce să-i ții apărarea, că eu am prins-o de două ori când i-o dat cu mopul, o dată la un bolnav peste cap și peste gură. Deci nu ai ce, că eu știu de ce este în stare”
Aceste declarații sugerează un comportament agresiv din partea respectivei îngrijitoare.
O îngrijitoare a lansat o amenințare împotriva unei persoane pe care a descoperit-o făcându-și nevoile pe podea, folosind cuvintele:
„Cine s-o (…) și (…) pe jos, mă? Că te bag cu capul în (…)”
care reprezintă o parte dintr-un discurs înfricoșător și încărcat de agresivitate.
În urma investigațiilor, suspiciuni privind comiterea unor agresiuni sexuale împotriva persoanelor vulnerabile au fost ridicate de către surse din domeniul judiciar.
Acestea au făcut cunoscut că există temeri legate de victimele care ar fi putut suferi astfel de acte de violență.
Viorel Pașca este menționat într-un context în care o persoană a fost supusă unor abuzuri.
Interceptările au înregistrat un dialog care ridică îngrijorări: „O dus-o pe (…) după casă astăzi și o fă…, o pus-o să facă prostii cu gura”.
Potrivit informațiilor, individul care a comis presupusa agresiune sexuală a fost înlăturat ulterior.
COMENTARII / 0