Băile Bughea de Sus: turismul balnear renaște în comuna de sud

5 kilometri de orașul Câmpulung și la poalele munților Iezer, comuna Bughea de Sus

Din prima jumătate a secolului al XIX-lea, comuna Bughea de Sus a câștigat renume pe plan național și internațional pentru băile termale locale și pentru efectele lor remarcabile asupra sănătății, în special pentru reumatismul, prin curele efectuate acolo. Localitatea se află într-o poziție spectaculoasă, la aproximativ 600 de metri înălțime, la poalele Munților Iezer, și se situează la doar 5 kilometri de orașul Câmpulung Muscel, prima capitală a Țării Românești în perioada 1330–1369.

Izvoarele de apă minerală din Bughea de Sus au fost confirmate ca având proprietăți, prin numeroase studii publicate de-a lungul anilor. Din păcate, în ultimele decenii, potențialul balneoclimateric al localității a căzut sub umbra unei stagnări, din cauza lipsei unor investiții adecvate, iar clădirile care găzduiau băile termale s-au deteriorat.

Citește șiConcursurile pentru managerii teatrelor din București, deblocate după 10 ani. Unde au început înscrierile

Cu bucurie, Dorin Mirea, antreprenor local, a decis în urmă cu câțiva ani să reînvețe obiceiul turismului balnear în Bughea de Sus.

Primul pas a constatat deschiderea unui hotel cu patru stele în primăvara anului curent, iar în următorii trei ani se va finaliza un complex de băi termale integrat direct cu hotelul. Hotelul, numit Bughea Băi, prezintă o poveste captivantă: pe pereții fiecărui etaj sunt expuse poezii, iar în fiecare cameră se află tapet cu peisaje reprezentând un anotimp diferit, pentru a oferi pacienților cazați un confort excepțional. Hotelul dispune de 24 de camere și 6 apartamente, a fost ridicat în decursul a aproape cinci ani, iar costul total a ajuns la aproximativ 2 milioane de euro.

„Am vrut să investesc aici pentru că știu sigur că a reda sănătatea oamenilor este un lucru minunat. Mai mult decât atât, energia pe care ți-o transmit oamenii vindecați la băi nu se compară cu nimic altceva. Îmi era necaz când treceam pe acolo și vedeam cum se degradează clădirile, așa că am hotărât să fac această investiție. Apa izvoarelor din comuna Bughea de Sus este una cu proprietăți și beneficii demonstrate. Mi-am dorit foarte mult ca tradiția băilor termale din zonă să renască”, a precizat omul de afaceri Dorin Mirea pentru Libertatea.

Hotelul în sine a fost construit cu atenție la mediul înconjurător. La nivelul parterului, în centrul recepției, se află un mesteacăn remarcabil, iar pe unul dintre ziduri s-au amplasat diverse plante. Terasa din spatele hotelului este încărcată de vegetatie, iar în continuare se întinde pădurea de pe dealul Măgura, oferind un cadru natural deosebit.

Pe partea dreaptă a hotelului se poate observa terenul ce urmează a fi amenajat în următorii trei ani pentru a găzdui complexul balneoclimateric, care va fi integrat direct cu hotelul, astfel încât totul să rămână fluid și comod pentru turiștii-pacienți. Estimările indică un cost aproximativ de trei milioane de euro.

„Viitorul complex va avea două etaje, având absolut toate dotările, de la cabinete medicale la săli de tratament. În cadrul complexului se vor face inclusiv tratamentele posttraumatice”, adaugă Dorin Mirea. „Va fi foarte importantă renașterea turismului balnear pentru comună, grație investițiilor pe care le face și le va face domnul Dorin Mirea. Se preconizează ca în aproximativ trei ani, toate lucrările la viitorul complex să fie gata. Investiția va atrage mulți oameni în zonă, atât pentru tratamente, cât și turiști. Vor crește și veniturile la bugetul local, va crește și vizibilitatea comunei la nivel național. Este o investiție importantă ce va genera o dezvoltare la nivelul comunei”, a declarat pentru Libertatea Nicolae Tarbă, primarul comunei Bughea de Sus.

Bughea de Sus are un potențial balneoclimateric dovedit grație zăcământului hidrotermal localizat în cele patru surse de apă din comună. Izvoarele de apă minerale, precum și cele din albia majoră a râului Bughea sunt legate de depozitele miocene din regiune, având o concentrație ce diferă puțin de la un izvor la altul, în hidrogen sulfurat, clorură de sodiu și o concentrație slabă în ceea ce privește bicarbonatul de sodiu.

dealul Măgura, situat în spatele hotelului, este sursa izvoarelor atermale (atermale – au temperatura egală sau mai mică decât temperatura medie anuală a aerului din regiune) și hipotonice, folosite atât pentru cure interne, cât și pentru cele externe. Aceste izvoare cu proprietăți deosebite au fost descoperite de locuitorii comunei acum peste două secole, când se obișnuiau să se baie, fiind con

Date privind studierea izvoarelor de la Bughea de Sus sunt de la începutul secolului al XIX-lea, când doctorul Ștefan Vasile Episcopescu, în lucrarea sa „Apele metalice ale României Mari”, publicată în 1837, face o sumară descriere a izvoarelor de la Bughea de Sus și a beneficiilor acestora, sfătuindu-l pe logofătul Niculaie Rucăreanu, pe a cărui moșie se găseau izvoarele, să le „destupe”. O altă lucrare despre izvoarele tămăduitoare de la Bughea de Sus a apărut în anul 1958, sub coordonarea profesorilor Mircea Constantinescu și Ion Dobrescu. Bughea de Sus a fost atestată documentar în 1549, printr-un act dat de către voievodul Mircea Ciobanul. Conform reprezentanților Primăriei, numele comunei provine, probabil, din apelativul boaghe cu sens de „ceață deasă”. În zona de munte, ceața, boaghea, este un fenomen meteorologic obișnuit.