„Bâlbâiala la copii nu are nicio legătură cu inteligenţa.” Recomandările unui specialist pentru a depăși dificultăţile de vorbire

Psiholog logoped subliniază că bâlbâiala la copii nu reflectă un nivel scăzut de inteligență; sprijinul familiei și intervenția terapeutică pot ajuta la ameliorarea tulburării de...

Psiholog logoped subliniază că bâlbâiala la copii nu reflectă un nivel scăzut de inteligență; sprijinul familiei și intervenția terapeutică pot ajuta la ameliorarea tulburării de fluență.

Conform psihologului logoped Adela Hus

„Cauzele bâlbâielii la copiii în jur de trei ani sunt fiziologice. Ei îşi însuşesc limbajul şi, neavând un vocabular foarte bine dezvoltat, apare această tulburare de ritm şi fluenţă în goana lor după cuvinte. Nu este îngrijorătoare la această vârstă”, a declarat joi, pentru Agerpres, Adela Hus.

Citește șiStocuri „pe hârtie”: Medicamentul Lyrica și bolnavii de cancer. Liliana Ruse: M-am oferit să îi dau bani ministrului, să îmi ia o cutie

Potrivit specialistului, la copiii mai mari, bâlbâiala poate apărea sau se poate accentua şi în contextul unor experienţe cu impact emoţional puternic, precum naşterea unui frate, pierderea unei persoane apropiate sau a unui animal de companie ori schimbarea domiciliului. În anumite situaţii, pot exista şi cauze care necesită evaluare medicală, înaintea începerii terapiei logopedice.

Presiunea pe care părinţii o exercită, de obicei fără intenție, prin corectări repetate

Expertul sugerează ca părinții să arate răbdare, să permită copilului să își finalizeze propozițiile fără a-i suplimenta cuvintele și să evite să-l critice sau să-i impună corectări forțate. Un cadru familial stabil, o rutină constantă și un exemplu de vorbire liniștită pot ajuta la diminuarea stresului pe care îl simte copilul.

Adela Hus subliniază și prejudecățile cu care se confruntă persoanele care se bâlbâie, menționând că tulburarea nu este asociată cu nivelul de inteligență.

„Bâlbâiala nu are nicio legătură cu inteligenţa. Pot fi persoane foarte inteligente care se bâlbâie, dar, din cauza fluenţei afectate, pot fi excluse din grupuri sau se autoizolează”, afirmă psihologul logoped.

Încercările de exprimare pot produce consecințe asupra interacţiunilor sociale și asupra încrederii în sine, mai ales când copilul este ironizat sau se teme de reacţiile celor din jur.

exerciții de respirație și de relaxare și vocalizarea ritmică sunt recomandate de specialist pentru a aborda intervenția, împreună cu folosirea cântecului, în care manifestările bâlbâielii pot fi diminuate sau pot dispărea.

„Este foarte interesant că în cântec sau într-o limbă străină bâlbâiala nu apare, pentru că atenţia copilului este mutată pe alte aspecte ale vorbirii”, a explicat Adela Hus.

În funcție de specificul fiecărui caz, terapia logopedică poate fi îmbunătățită prin psihoterapie, în mod deosebit când problemele de exprimare vorbire vin însoțite de anxietate. O analiză personalizată devine esențială pentru alegerea intervenției adecvate și pentru a preveni escaladarea situației prin presiune sau stigmatizare.

răbdarea, acceptarea și sprijinul constant sunt elemente indispensabile, așa cum subliniază specialistul în mesajul său adresat părinților: copilul trebuie ascultat complet, fără a fi presat, întrerupt sau obligat să se simtă vinovat pentru felul în care exprimă gândurile.

Ziua Mondială a Bâlbâielii se celebrează 22 octombrie anual, în scopul de a spori nivelul de conștientizare a disorderului de fluență a vorbirii și de a elimina prejudecățile și discriminarea cu care se confruntă indivizii care bâlbâie.

COMENTARII / 0