Conform Legii nr. 17/2000, persoanele care se ocupă de părinții lor în vârstă pot primi o indemnizație lunară, sub anumite condiții. Această ajutor financiar se oferă îngrijitorului informal, nu constituie o creștere a pensiei părintelui, și implică evaluarea nivelului de dependență, diminuarea programului de lucru și semnarea unui contract cu serviciul public de asistență socială, potrivit Defapt.ro.
Îngrijitorul neoficial al persoanelor vârstnice poate fi un copil, un alt membru de familie sau o persoană de încredere care asistă un senior care a pierdut autonomia.
Calificarea profesională a îngrijitorului la domiciliu nu este obligatorie. Cu toate acestea, pentru a beneficia de indemnizație, trebuie să se îndeplinească condițiile stabilite de lege.
Citește șiCe consumă zilnic un medic pentru a îmbătrâni sănătos. Al treilea aliment se găsește în aproape orice bucătărie
O condiție critică este ca persoana care îngrijește vârstnicul să fie angajată și să primească aprobarea angajatorului pentru a diminua programul la jumătate de normă. În cazul unui lucrător cu opt ore pe zi, această modificare îl reduce în mod normal la patru ore.
Potrivit articolului 13 din Legea nr. 17/2000, indemnizația lunară reprezintă jumătate din salariul de bază brut al îngrijitorului la domiciliu, gradația 0, stabilit conform Legii-cadru nr. 153/2017.
Astfel, valoarea nu se determină în funcție de venitul celui care îngrijește un părinte.
Primăria Constanța indică un cuantum de 2.025 de lei. Această sumă nu constituie o valoare netă garantată la nivel național. Indemnizația este supusă normelor fiscale, iar suma efectiv încasată poate varia.
Înainte ca programul de lucru să fie redus, solicitantul trebuie să solicite autorității locale detalii despre valoarea brută, reținerile fiscale și suma netă ce urmează a fi plătită.
În vederea acordării sprijinului, este necesară o evaluare a persoanei vârstnice în ceea ce privește dependența. Simplă prezența unei boli sau atingerea unei anumite etape de vârstă nu constituie criteriul suficient.
Evaluarea urmărește provocările întâlnite în activitățile cotidiene, cum ar fi deplasarea, spălarea, îmbrăcatul, comunicarea, pregătirea alimentelor și gestionarea gospodăriei.
Grila națională conține 11 întrebări și delimitează categoriile următoare:
În afara evaluării, departamentul de asistență socială efectuează o investigație la domiciliu și examinează actele medicale, sumele obținute, starea locuinței și sprijinul oferit de familie.
Cererea trebuie să fie depusă la serviciul public de asistență socială din localitatea în care se află părintele. În București, familiile trebuie să se prezinte la instituția de asistență socială competentă pentru sectorul respectiv.
Dosarul poate cuprinde:
Trebuie obținută lista exactă de la instituția locală, pentru că pot exista documente suplimentare.
Odată ce sprijinul este aprobat, persoana care oferă îngrijire neoficială încheie un acord cu instituția publică de asistență socială, în conformitate cu modelul stabilit în Ordinul nr. 955/2023.
Contractul determină sarcinile preluate, incluzând pregătirea meselor, efectuarea cumpărăturilor, menajul, însoțirea la consultații medicale și interacțiunea socială, precum și intervalele de desfășurare.
Îngrijitorul este obligat să urmeze planul de îngrijire, să colaboreze cu asistentul social și să informeze despre orice modificare ce ar putea afecta acordarea indemnizației.
Perioada în care un salariat își alocă jumătate din program pentru îngrijirea unui vârstnic este recunoscută ca vechime în muncă, echivalentă cu timp lucrat la normă întreagă, dacă dispune de adeverința emisă de serviciul social.
Cei familii care respectă criteriile pot depune cererea de evaluare și înregistrare la serviciul de asistență socială, înainte de a ajusta programul de lucru.
Sprijinul financiar apare ca urmare a unui proces accelerat de îmbătrânire a populației și a unui deficit cronic de locuri în căminele pentru bătrâni. Cetățenii români care alocă timpul îngrijirii unui părinte sau bunic incapabil să se ocupe singuri pot primi ajutor financiar de la stat și pot beneficia de regimuri de muncă flexibile.
Sursa de fonduri necesare acestor plăți provine dintr-o combinație de fonduri europene, alocări din bugetul de stat și resurse provenind din bugetele locale.
Necesitatea unor astfel de inițiative de ajutor este ratificată de statisticile demografice oficiale. În data de 1 ianuarie 2026, populația de vârstă 65 de ani și peste a înregistrat peste 4,08 milioane de cetățeni, superând cu mai mult de 36,6% numărul copiilor cu vârste între 0 și 14 ani.
În cadrul planurilor guvernamentale pe termen lung, se preconizează că până în 2050, segmentul de vârstnici ar putea constitui mai mult de 27,7% din totalul populației naționale, evidențiind o creștere semnificativă a proporției persoanelor cu vârste peste 80 de ani, o categorie ce solicită îngrijiri medicale și sociale zilnice.
Potrivit informațiilor oficiale furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), care se bazează pe Recensământul Populației și Locuințelor (RPL 2021) și pe actualizările periodice ale datelor despre populația rezidentă, în România există aproximativ 100.000-115.000 de persoane cu vârsta de 90 de ani și peste, ceea ce corespunde la circa 0,6% – 0,7% din totalul rezidenților țării.
În prezent, capacitatea de adăpost în căminele publice de bătrâni este insuficientă la nivel național, iar costuri mari asociate cu centrele private împiedică multe familii să le poată suporta.
În această situație, cadrul legal prevede că plasarea într-un cămin pentru vârstnici reprezintă o excepție, iar această opțiune se recurge numai dacă îngrijirea la domiciliu devine imposibilă.
În primele șase luni ale anului 2026, serviciul „Telefonul Vârstnicului”, operat de Fundația Regală Margareta a României, a înregistrat 4.425 de apeluri. Cele mai multe solicitări primite de la bătrâni sau de la rudele acestora au vizat căutarea de informații practice legate de drepturile legale, servicii de îngrijire la domiciliu, sprijin financiar imediat, dar și consiliere emoțională pentru depășirea singurătății.
Descoperă și cât ar trebui să plătești pentru asigurarea de sănătate în vârstă: ce include CNAS și ce obligații ai să asiguri tu însuți.
COMENTARII / 0