Banii furați din conturile clienților trebuie restituiți de bănci până a doua zi: Ce a stabilit CJUE și când poate banca să amâne plata

Fondurile prelevate din conturile clienților fără consimțământul acestora trebuie returnate în termen de două zile. Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), prin hotărârea din...

Fondurile prelevate din conturile clienților fără consimțământul acestora trebuie returnate în termen de două zile. Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), prin hotărârea din cazul C-70/25, a impus obligația băncilor de a restabili instantaneu sumele scoase dintr-un cont fără acordul titularului. Această decizie rezultă dintr-un litigiu polonez și stabilește clar intervalele de plată, precum și excepțiile în care instituțiile financiare pot amâna rambursarea.

Cazul analizat de magistrații europeni a pornit de la plângerea unei femei din Polonia, victimă a unei fraude cibernetice, căreia i-au dispărut din cont aproximativ 700 de euro prin tranzacții pe care nu le-a autorizat, relatează portalul de știri Connexionfrance.com.

Curtea din Luxemburg a confirmat dreptul clientei și a evidențiat normele ce se aplică pe întreg teritoriul Uniunii Europene, inclusiv în România, unde legea națională este aliniată cu directivele europene referitoare la serviciile de plată.

Citește șiBenzina a scăzut sub 9 lei duminică, 22 noiembrie 2026. Cât costă un litru de carburant în București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Constanța

Potrivit hotărârii CJUE, în cazul în care apare o tranzacție de plată neautorizată, furnizorul de servicii de plată este nevoit să returneze suma imediat. Termenul legal maxim este finalul zilei lucrătoare care urmează zilei în care banca a detectat tranzacția sau a primit notificarea clientului privind dispariția banilor.

titularul contului trebuie să informeze instituția bancară fără întârzieri nejustificate, imediat ce detectează o tranzacție suspectă.

Singura excepție la cerința de returnare imediată constă în posibilitatea ca Banca să întârzie plata, însă numai dacă există motive rezonabile de a suspecta că clientul său este implicat în activități frauduloase și dacă, în scris, informează autoritatea națională competente.

Deși banca este obligată să restituie inițial fondurile, pierderea financiară nu cade în mod automat pe responsabilitatea instituției.

Hotărârea instanței europene indică faptul că, dacă banca poate demonstra că pierderea a rezultat din cauza neglijenței grave a clientului, inclusiv prin divulgarea voluntară a datelor de autentificare, aceasta are dreptul să recupereze ulterior suma printr-o acțiune civilă. În schimb, responsabilitatea de a dovedi acest lucru îi revine în totalitate băncii.

Avocatul Irina Tomescu explică, pentru TVRinfo.ro, faptul că instituțiile financiare păstrează trei pârghii principale în fața fraudelor. Acestea pot refuza plata imediată în cazul suspiciunilor documentate de fraudă comisă de client, pot acționa în instanță titularul contului pentru recuperarea prejudiciului dacă dovedesc neglijența gravă sau se pot îndrepta împotriva băncii unde escrocul și-a deschis contul.

În plus, expertul în securitate cibernetică Sebastian Avarvarei subliniază că, deși hotărârea amplifică presiunea suplimentară asupra băncilor, în cazuri de daune minore, cum ar fi 700 de euro din Polonia, cheltuielile unui proces civil inițiat de bancă ar putea depăși suma recuperată.

Reprezentanții din sectorul bancar al României au declarat că evaluează efectele deciziei CJUE. Experții subliniază, totuși, o diferență crucială pentru utilizatori: hotărârea se referă exclusiv la tranzacțiile neautorizate, adică cazurile în care infractorii accesează contul și transferă fonduri fără consimțământul titularului.

Decizia nu acoperă situațiile în care o persoană este supusă manipulării emoționale de către escroci și își oferă singură consimțământul pentru transferul bancar, o tactică frecvent întâlnită în fraudele de investiții false. Potrivit celor mai recente date ale Poliției Române, daunele cauzate de înșelăciunile online în acest an ajung la 22 de milioane de euro.

Conform datelor, 40% din victime sunt pensionari. În ceea ce privește escrocheriile de tip investiție, mai mult de jumătate dintre victimele implicate (precis 53,7%) dețin un nivel de educație mediu. Grupul etarial cu cea mai mare expunere este cel format din indivizi cu vârste între 66 și 75 de ani.

COMENTARII / 0