În căutarea unui emblematic indicator al obsolescenței programate, se evidențiază, fără vreo îndoială, becul incandescent tradițional, care a fost înlocuit treptat de către întreaga lume cu tehnologia LED. Totuși, în Stația de Pompieri 6 din orașul Livermore, California, un mic dispozitiv atârnă de la tavan și pare să contrazică toate legile cunoscute ale fizicii și ingineriei moderne, susține xataka.com.
Sub denumirea de „Lumina Centenarului”, această lampă a fost instalată în 1901 și a rămas aprinsă aproape continuu de-a lungul anilor, ajungând să fie recunoscută ca cea mai veche lumină aprinsă din istoria umană, certificată de Guinness World Records.
În ultima perioadă, acest neobosit aparat a atins un reper remarcabil: a funcționat neîntrerupt timp de 125 de ani, depășind atât două războaie mondiale, cât și întreaga transformare a erei digitale.
Citește șiGrav accident feroviar în Liov, Ucraina | Opt persoane au fost rănite după ce două trenuri s-au ciocnit
În afara titlului de record mondial, Lumina Centenarului s-a transformat într-un fenomen de amploare pe internet, datorită unei ironii tehnologice remarcabile.
În 2016, o publicație internațională a evidențiat un fapt captivant: un bec fabricat la începutul secolului al XX-lea a rezistat deja la trei instalări consecutive de camere web, care au urmărit activitatea sa și au transmis în direct momentul în care ar putea să se stingă.
California – Inspectorii responsabili de obiectiv au ratificat că cele trei aparate de supraveghere s-au avariat consecutiv în decursul anilor, din motive tehnice neidentificate, în timp ce becul vechi a continuat să funcționeze fără nicio problemă.
În prezent, patra cameră HD rămâne permanent fixată asupra lui, livrând live streaming pentru pasionații din întreaga lume.
În scopul de a descoperi de ce un element atât de delicat poate supraviețui mai mult de un secol, este esențial să examinăm principiile fizice care stau la baza lămpilor cu incandescență.
În cazul oricărui bec clasic, se confruntă cu un compromis inevitabil: o temperatură mai mare a filamentului produce o lumină mai intensă, însă acceleră evaporarea materialului, determinând subțierea acestuia și, în final, ruperea.
În contrast cu becurile contemporane din tungsten, Lumina Centenarului dispune de o construcție distinctă:
Carbonul are un coeficient negativ de temperatură, ceea ce înseamnă că amortizează șocul termic inițial atunci când curentul electric îl trece.
Becului a reușit să supraviețuiască, iar un alt element esențial a fost că a continuat să fie aprins aproape fără pauză.
În cazul becurilor incandescente, cea mai periculoasă etapă apare când se conectează la rețea: metalul rece prezintă o rezistență electrică foarte mică, ceea ce determină un vârf imens de curent și o tensiune termică gigantică, iar în majoritatea cazurilor filamentul subțiat se rupă.
Pe parcursul a 125 de ani, lumina din Livermore a fost stinsă doar de câteva ori, fără să fie cauzată de o defecțiune internă. Prima întrerupere confirmată datează din 1937, când clădirea a suferit renovări.
În anul 1976, becul a fost relocat la noua stație de pompieri, fiind transportat sub protecția unei escorte polițienești și cu cablul tăiat, pentru a preveni deșurubarea acestuia.
În mai 2013, cea mai recentă oprire neintenționată a avut loc în timpul unei pene generale de curent, 9 ore și 45 de minute de durată; odată ce tensiunea a fost readusă, becul a revenit la funcționare fără probleme.
COMENTARII / 0