Bicicliștii români, în pericol pe piste: „Șanse mari să cazi

România se confruntă cu o problemă majoră în ceea ce privește infrastructura pentru biciclete, deoarece pistele existente sunt extrem de puține și prezintă riscuri considerabile...

România se confruntă cu o problemă majoră în ceea ce privește infrastructura pentru biciclete, deoarece pistele existente sunt extrem de puține și prezintă riscuri considerabile pentru siguranța bicicliștilor.
De multe ori, bicicliștii se expun la pericole precum întâlniri neprevăzute cu pietoni sau parcurgerea unor distanțe foarte mici față de vehiculele staționate, uneori chiar pe pistele special amenajate.
Numeroase cazuri au dus la internări în spital din cauza accidentelor suferite.

„Sunt prea înguste. Există un normativ care zace într-un sertar la Ministerul Dezvoltării din 2016, nu a fost aprobat”

,
potrivit spuselor Radu Mititean, președintele Federației Bicicliștilor din România.

Citește șiA patra licitaţie pentru vânzarea Şantierului Naval Damen Mangalia s-a încheiat fără niciun ofertant. Prețul scade la 75%

Un incident regretabil a avut loc în urma unui moment de distracție pentru un ciclist din Oradea, rezultând o fractură de tibie.

Motivul incidentului a fost atribuit de către bărbat unei borduri situate între pistă și trotuar, care a dus la deraparea bicicletei sale.

„A derapat bicicleta, din cauza bordurii care era între pistă și trotuar”

, a declarat acesta.

Numeroși cicliști, chiar și Octavian, un sportiv experimentat, se confruntă cu astfel de incidente nefericite.
O fractură de cot i-a fost diagnosticată lui Octavian la începutul acestui an, în urma unui astfel de accident.

Experiența de a fi biciclist pe pistele din România poate fi una destul de riscantă, potrivit lui Tavi Rogojan, care afirmă:

„Ai mari șanse să cazi, roata nu mai trece dincolo de bordură și efectiv cazi, nu poți controla bicicleta”

.

Potrivit declarațiilor oficiale, infrastructura pentru biciclete a fost creată în baza unor specificații tehnice validate și a standardelor în vigoare.
Octavian Haragoș, reprezentant al Primăriei Oradea, subliniază că scopul unei anumite diferențe de nivel este acela de a distinge în mod evident pistele de biciclete de zonele pietonale.

„Pistele despre care vorbim au fost realizate în conformitate cu documentațiile tehnice aprobate, dar și cu normele aplicabile în domeniu. Diferența aceea de nivel are chiar acest scop, de a delimita foarte clar pistele de biciclete de trotuar”

, a explicat el.

În conformitate cu standardele europene, un metru și jumătate pe sens reprezintă lățimea minimă recomandată pentru pistele de biciclete, însă în realitate, acestea sunt adesea mai înguste decât această valoare.

Condițiile infrastructurii pentru bicicliști din România sunt departe de a fi ideale, potrivit Radu Mititean, președintele Federației Bicicliștilor din România, care afirmă că majoritatea pistelor sunt prea înguste și lipsite de spațiul necesar pentru manevre în siguranță.

„Nu poți depăși, ai tot timpul un risc să acroșezi un pieton”

,
avertizează el, menționând că un regulament din 2016 care ar putea schimba situația „zace într-un sertar” la Ministerul Dezvoltării, nefiind încă aprobat.

În marile orașe europene, se înregistrează o pondere semnificativă a populației care utilizează bicicleta ca mod de transport, aceasta putând atinge 10%. În România, deși nu sunt disponibile date oficiale, experții estimează că procentul de populație care folosește bicicleta variază între 1-2%, cu o valoare maximă de 4%, după cum afirmă jurnalistul Bogdan Băcilă de la Digi24.

„Ai mari șanse să cazi”

nu este o afirmație prezentată aici, însă Bogdan Băcilă a transmis: „În marile orașe europene, procentul de populație care folosește bicicleta ca mijloc de transport ajunge și la 10%. Deși în România nu există statistici oficiale, estimările specialiștilor vorbesc de 1-2% procent de populație, până la maximum 4%”.

Nu, corectat:

Jurnalistul Bogdan Băcilă de la Digi24 afirmă că în marile orașe europene, o pondere de până la 10% din populație alege bicicleta ca mijloc de transport. În România, experții estimează că această pondere este mult mai mică, variind între 1% și 2%, cu o valoare maximă care nu depășește 4%.

În marile orașe, parcarea automobilelor pe căile destinate bicicletelor constituie o altă dificultate frecventă cu care se confruntă bicicliștii.
Acest fenomen rămâne o problemă curentă în numeroase localități urbane.

Bogdan Băcilă este persoana responsabilă cu reportajul și operațiunile.

COMENTARII / 0