BNR cere recuperarea tezaurului de la Moscova printr-un memorandum special

Mugur Isărescu, în funcția de guvernator al Băncii Naționale a României, a făcut publică intenția de a înainta un document oficial către autoritățile române, ce vizează o abordare strategică reînnoită a chestiunii tezaurului național depozitat la Moscova, oarecum condiționată de stabilitatea scenei politice.

Mugur Isărescu a subliniat necesitatea unui sprijin concret din partea instituțiilor statului român și a societății civile pentru ca eforturile de recuperare a tezaurului să fie eficiente și durabile.
Este esențial ca demersul să nu fie influențat de ciclurile electorale și de calculele politice pe termen scurt, care sunt utile și legitime într-o democrație, dar care pot împiedica formarea unui consens și pot afecta constanța eforturilor care trebuie să fie, în fapt, naționale.
Banca Națională a României urmează să înainteze autorităților un memorandum cu o nouă strategie pentru abordarea problemei tezaurului de la Moscova, după ce criza politică actuală va fi depășită.

„În anul 1918, situația geopolitică a Europei era mult mai complicată și mai gravă decât cea de astăzi, dar elitele noastre politice și culturale s-au adunat și au acționat concentric, fapt pentru care rezultatele au fost de-a dreptul spectaculoase la sfârșitul acelui an”

Citește șiAgent Green acuză: UDMR reduce despăgubirea pentru urs ucis ilegal

, a declarat Mugur Isărescu la dezbaterea cu tema „Tezaurul Băncii Naționale a României de la Moscova – actualități și perspective”, potrivit Agerpres.

În anul 1918, 91,5 tone de aur au dispărut în urma unor evenimente istorice. Acest tezaur a fost subiectul unor discuții recente, având în vedere inițiativa Băncii Naționale a României de a recupera aceste rezerve pierdute.

BNR a înregistrat una dintre cele mai semnificative pierderi din istoria sa odată cu trimiterea tezaurului la Moscova pe timpul Primului Război Mondial.
Faptul a fost reliefat de către guvernatorul instituției bancare.

Banca Naţională a României are un rol bine definit în istoria modernă a României, după funcţionarea neîntreruptă timp de peste un secol şi jumătate. Acest capitol istoric este unul substanţial, care reflectă contribuţia semnificativă a băncii la dezvoltarea societăţii româneşti, aşa cum au arătat cercetările istorice din ultimele trei decenii. Însă, pe lângă aceste realizări, există şi pierderi, printre care şi una dintre cele mai mari fiind 91,5 tone de aur fin transferate la Moscova în anii 1916 şi 1917. Acest transfer a avut loc într-un context militar foarte nefavorabil pentru România, către aliatul rus, cu care România avea o frontieră comună şi cu care a împărţit frontul de Est. În ciuda acestor condiţii dificile, Consiliul de administraţie al băncii a luat măsuri pentru a asigura transportul aurului în Rusia, numai după ce un reprezentant al Guvernului rus a garantat, prin semnătură, protocolul româno-rus, care asigura „integritatea valorilor ce vor fi trimise în Rusia de Banca Naţională a României atât pe timpul parcursului cu trenul, cât şi în timpul păstrării lor la Moscova”. Însă, aşa cum se ştie, regimul bolşevic a decis, în ianuarie 1918, să confişte întregul tezaur românesc, aşa cum a afirmat

„puterea bolşevică a decis confiscarea întregului tezaur românesc”

de către Isărescu.

BNR a primit dosarul tezaurului în prima zi de mandat a actualului guvernator, în 1990. Atunci, Decebal Urdea, fostul guvernator, i-a înmânat un dosar care conținea 166 de documente oficiale despre tezaurul BNR de la Moscova. Acest dosar, creat în 1922, a fost transmis succesiv de la un guvernator la altul, fiind însoțit de o promisiune solemnă de a depune toate eforturile pentru recuperarea tezaurului.

„Aşa cum am mai menţionat şi cu alte prilejuri, atunci am primit de la fostul guvernator Decebal Urdea dosarul cu cele 166 de documente oficiale referitoare la tezaurul BNR de la Moscova. Alcătuit în 1922, dosarul a fost predat din mână în mână de la guvernator la guvernator, predarea fiind însoţită de un fel de jurământ, care includea angajamentul de a face tot ce este posibil pentru recuperarea tezaurului. În consecinţă, am respectat jurământul.”

Începând cu 1991, Banca Naţională a adus în atenția publică, în țară și în străinătate, problema tezaurului trimis la Moscova în timpul Primului Război Mondial și confiscat de Uniunea Sovietică. Inițial, eforturile s-au concentrat pe cercetare, documentare și publicarea de documente pentru a reconstitui istoria acestui subiect și a păstra memoria acestuia. Ulterior, s-a trecut la demersuri concrete pentru recuperarea tezaurului.

Inițiativele la nivel internațional, precum și rezoluția adoptată de Parlamentul European, stau la baza eforturilor de recuperare a tezaurului.

Mugur Isărescu, în calitate de guvernator, a subliniat că Banca Națională a României a depus eforturi considerabile pentru a internaționaliza această problemă, accentuând importanța implicării comunității internaționale.

Conștientizarea moștenirii lăsate generațiilor viitoare este o responsabilitate ce revine tuturor, reflectând viziunea noastră asupra fundamentelor istorice care stau la baza dezvoltării viitorului. Orice organizație solidă și serioasă, construită și gestionată pe principii meritocratice, ar trebui să aibă această responsabilitate în vedere. Pentru a evalua progresul înregistrat și obiectivele rămase, se impune realizarea unui bilanț al perioadei scurse de la adoptarea Rezoluției Parlamentului European, la 14 martie 2024, privind returnarea tezaurului național al României, confiscat în mod ilegal de Rusia, până în prezent. Această perioadă a debutat, de fapt, în noiembrie 2023, când, în același spațiu, s-a afirmat necesitatea abordării, la nivel extern, a problematicii Tezaurului BNR evacuat la Moscova, o chestiune în mare măsură necunoscută chiar și la nivelul decidenților europeni, și că nu existau lucrări dedicate acestui subiect în limbile de circulație internațională, nici în domeniul științific, nici în cel al literaturii de popularizare.

Eugen Tomac a fost inițiatorul unei acțiuni care a culminat cu aprobarea unei rezoluții în cadrul Parlamentului European. În acest context, Banca Națională a României a înaintat documente relevante către reprezentanții Parlamentului European, susținând astfel demersul Eugen Tomac.

Isărescu a afirmat că demersurile au fost întreprinse la Washington și Chişinău, precum și în țară, la Sibiu și Piteşti, unde a avut loc o expoziție și specialiștii BNR au discutat cu studenți, profesori și publicul larg despre problema tezaurului.
Obiectivul a fost ca orice persoană interesată să poată afla informații despre acest subiect.
În acest scop, pe site-ul BNR a fost creată o pagină dedicată numită „Tezaurul Băncii Naţionale a României evacuat la Moscova”, care include istoricul problemei, restituirile parțiale, inventarul tezaurului și expoziția de la Bruxelles.

„Ce evaluare putem face după această trecere în revistă: în primul rând, Banca Naţională a României, şi prin ea România, a atins obiectivele de parcurs ale acestei etape, atât prin informarea publicului intern, cât şi prin internaţionalizarea problemei şi introducerea ei pe agenda Uniunii Europene”

, a declarat Isărescu.

Conversațiile cu Rusia privind recuperarea tezaurului sunt extrem de complicate, existând deja precedente în ceea ce privește restituirea acestuia. Procesul de recuperare este unul delicat și necesită o abordare prudentă.

Potrivit declarațiilor, există anumite limite în ceea ce privește discuțiile cu reprezentanții ruși, însă Guvernatorul a menționat că s-au înregistrat unele evoluții și cazuri similare în trecut. Progresele și precedentele respective au fost semnalate ca fiind elemente pozitive în cadrul acestui proces.

În ciuda activității anevoioase a comisiei, care s-a reunit de 5 ori în 20 de ani, un rezultat semnificativ a fost obținut: protocolul celei de-a patra sesiuni a consemnat că documentele prezentate de România sunt considerate autentice și au valoare de tratat internațional, confirmând depozitarea Tezaurului României, inclusiv tezaurul BNR, în Rusia, la Moscova.
Isărescu a subliniat că partea rusă a recunoscut oficial și a documentat existența obligațiilor legate de tezaur, ceea ce reprezintă baza eforturilor viitoare.
Banca Națională a României propune o nouă abordare instituțională a dialogului, care să ia în considerare schimbările politice internaționale actuale și perspectiva revenirii Rusiei în sfera dreptului internațional.

„Sigur că Rusia reprezintă astăzi o sursă de îngrijorare, de pericol, dar această ţară are şi un istoric pozitiv al restituirilor”

, a afirmat Isărescu.

În legătură cu eforturile de restituire, au fost menționate restituirile parțiale din 1935 și, în special, cea din vara lui 1956 către România.
De asemenea, au fost aduse în discuție restituirea colecțiilor de artă ale Galeriei de artă din Dresda și, într-un context mai recent, returnarea de către Federația Rusă, în 2006, a colecției de cărți vechi a Colegiului Reformat Calvin din Sarospatak, care, la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, ajunsese pe teritoriul URSS.