Bolivia declară stare de urgență: armata pe străzi, după săptămâni de blocaje

Rodrigo Paz, președintele Boliviei, a decretat sâmbătă o perioadă de urgență națională cu scopul de a debloca infrastructura rutieră a țării, ca urmare a unor manifestații și blocaje pe drumuri care au durat șapte săptămâni, organizate de fermieri și susținători ai fostului președinte Evo Morales, care cer demisia acestuia.

Rodrigo Paz a transmis această decizie prin intermediul unui mesaj postat pe platformele de socializare și a unui discurs televizat, la scurt timp după parafarea unui acord de „reconciliere națională” cu Central Obrera Boliviana (COB), pact care însă nu a fost acceptat de către celelalte două grupuri rivale, și anume sindicatele fermierilor din La Paz și susținătorii lui Morales, cel care a ocupat funcția de președinte în perioada 2006–2019, potrivit sursei EFE citate de Agerpres.

Președintele Boliviei a ordonat instituirea unei stări de urgență pentru deblocarea infrastructurii rutiere naționale, declarând că cetățenii nu ar trebui să fie supuși unor blocaje care îi împiedică să-și desfășoare activitățile zilnice.

Citește șiLituania avertizează că un milion de refugiați ar putea fugi în Polonia în cazul unui atac al Rusiei

„Am dispus aplicarea Statului de Excepție pentru eliberarea drumurilor țării. Bolivienii nu pot continua să fie ostatici ai blocajelor care îi împiedică să muncească, să studieze, să primească asistență medicală, să facă provizii și să aducă hrană la casele lor”

, a transmis Rodrigo Paz prin intermediul platformelor online.

Rodrigo Paz a declarat că această decizie este luată cu scopul de a reinstala ordinea, afirmând că nu se dorește perturbarea activităților obișnuite, ci dimpotrivă, restabilirea lor.

„nu are scopul de a perturba normalitatea, ci de a o restabili”

În plus, șeful guvernului a subliniat că administrația sa va păstra canale de comunicare deschise pentru toți cei care sunt dispuși să participe la discuții desfășurate cu bună-credință.
El a adăugat că guvernul său va menține ușile „deschise pentru cei care doresc să se angajeze în dialog cu bună-credință”.

Revenirea la starea de normalitate este condiționată de redeschiderea drumurilor și garantarea aprovizionării, după cum a mai spus el.

„Între timp, Bolivia trebuie să-și redeschidă drumurile, să garanteze aprovizionarea și să revină la normalitate”

În urma unei decizii recente, Rodrigo Paz, președintele țării, a dispus mobilizarea armatei pentru restabilirea ordinii. Acest demers vine în urma escaladării tensiunilor și a blocajelor care au durat mai multe săptămâni. Forțele armate au primit ordin să iasă pe străzi pentru a restabili starea de urgență pe întreg teritoriul Boliviei.

Rodrigo Paz a transmis un mesaj televizat în care a declarat că a ordonat Forțelor Armate și Poliției să desfășoare operațiuni pentru reluarea circulației neimpedimentate, recuperarea infrastructurii rutiere și asigurarea protecției cetățenilor.

„acțiunile necesare ca să restabilească transportul liber, să recupereze autostrăzile și să garanteze siguranța populației”

În plus, Rodrigo Paz a subliniat că la debutul protestelor a optat pentru abordarea prin „dialog”, în scopul de a face distincția între grupurile cu pretenții justificate și cele care au încercat să instrumentalizeze nemulțumirile pentru a destabiliza ordinea de stat.

„dialogul în locul confruntării”

a fost strategia aleasă inițial de președinte pentru a gestiona situația.
El a mai adăugat că unele grupuri au căutat să „transforme un protest social într-o strategie” de „prăbușire democratică și constituțională”.

Rodrigo Paz a afirmat că țara sa este vizată de o manevră complexă de subminare a democrației și a administrației actuale, pe care este obligat să o numească explicit: o presupusă lovitură de stat coordonată de grupări teroriste legate de traficul de droguri.

„Bolivia se confruntă astăzi cu o strategie organizată de destabilizare împotriva democrației și a unui guvern constituit și trebuie să-i spunem pe nume: o tentativă de lovitură de stat orchestrată de narcoterorism”, a declarat el.

Evo Morales este acuzat că se află în spatele unor structuri politice organizate care ar opera din regiunile Chapare sau din Tropico de Cochabamba, un bastion politic și sindical din centrul Boliviei.

Președintele bolivian a exprimat regretul său față de o situație pe care a descris-o ca fiind o „tentativă de destabilizare care a adus durere, deces și suferință” și a evidențiat că aceasta a rezultat în „pierderi economice incalculabile”. În urma acestei situații, el a detaliat că, după ce a încercat toate mijloacele de dialog și a ajuns la înțelegeri „cu persoanele care aveau solicitări justificate”, a luat decizia de a institui stare de urgență.

În urma unei declarații oficiale din partea administrației prezidențiale a Boliviei, rezultă că această decizie nu conduce la o anulare a drepturilor fundamentale, ci mai degrabă impune restricții privind blocajele rutiere și interzice utilizarea armelor, explozibililor și a oricăror alte mijloace care ar putea pune în pericol siguranța publică prin acțiuni violente.

Forțele Armate au fost însărcinate să acorde un sprijin temporar Poliției, cu scopul de a

proteja rutele strategice, infrastructura esențială și a garanta aprovizionarea

.

nu este corect din punct de vedere al continutului sursei, aici este varianta corecta:

În plus, Forțele Armate au primit ordin să acorde sprijin temporar Poliției, pentru protecția rutele strategice, infrastructura esențială și garantarea aprovizionării.

Se înregistrează o perioadă de proteste și blocaje a căror evoluție a dus la escaladarea conflictului.

Protestele au izbucnit în urma refuzului președintelui Rodrigo Paz de a demisiona, COB (Central Obrera Boliviana) și Federația Agricultorilor din La Paz fiind printre principalii organizatori ai blocajelor rutiere, care au început pe 6 mai. Aceste grupuri au strâns rândurile ulterior cu facțiunile politice loiale lui Morales, fost președinte al țării.

Vineri, COB a făcut cunoscut că va dispune deblocarea după parafarea unei înțelegeri cu Paz, însă țărănimea și adepții lui Morales au declarat această inițiativă caducă și au avertizat că vor continua cu blocajele până când actualul președinte va demisiona.

Condițiile de viață s-au deteriorat puternic în anumite localități din cauza lipsei de produse alimentare, combustibil și resurse medicale esențiale, precum oxigenul medical.
16 persoane și-au pierdut viața în urma acestui conflict, 13 dintre acestea decedând din cauza intervenției medicale întârziate, consecință directă a blocajelor.
Se estimează că 3 miliarde de dolari reprezintă valoarea pierderilor economice suferite până în prezent.