Bolojan, în impas: demitere prin moțiune îi închide ușa spre premier!

În situația în care Guvernul condus de Ilie Bolojan ar fi înlăturat prin intermediul unei moțiuni de cenzură, președintele Nicușor Dan nu ar avea posibilitatea de a-l reîncredința automat cu sarcina de a forma o nouă echipă guvernamentală. Decizia Curții Constituționale nr. 85/2020 stabilește un precedent relevant în acest sens. Această decizie a fost adoptată după ce Klaus Iohannis l-a reîncredințat pe Ludovic Orban cu formarea unui nou guvern, la scurt timp după ce Guvernul Orban a fost demis de Parlament prin moțiune de cenzură.

Potrivit unei decizii anterioare, Curtea Constituțională a stabilit că procedura de desemnare a candidatului pentru postul de prim-ministru trebuie să aibă în vedere crearea unei majorități parlamentare, nefăcând abstracție de consecințele unei moțiuni de cenzură.
CCR a explicat că numirea în funcție a aceleiași persoane care a fost deja revocată de Parlament ar putea să „compromită rolul constituțional al Parlamentului” și să afecteze echilibrul necesar între instituțiile statului, prin încălcarea obligativității colaborării loiale dintre acestea.

Decizia Curții Constituționale a României Orban privind cazul său a stabilit un precedent. CCR a hotărât anterior că, în urma unei moțiuni de cenzură, Bolojan nu mai poate fi propus pentru funcția de premier.

Citește șiFamilia lui Renee Good, americanca ucisă la Minneapolis de poliţia de imigrare, dă în judecată administraţia Trump

Nu există nicio prevedere care să interzică acest lucru

nu a fost cazul, însă, respectiva decizie a instanței constituționale a statuat clar această situație. Acest lucru înseamnă că Bolojan va fi vizat direct de această decizie a CCR în situația în care va fi demis prin moțiune de cenzură.

CCR a stabilit anterior un precedent relevant în cazul Ludovic Orban din anul 2020.

• Guvernul condus de Orban a fost înlăturat printr-o moțiune de cenzură pe 5 februarie 2020, după ce Guvernul și-a asumat răspunderea pentru modificarea legislației privind alegerea primarilor în două tururi.

În ziua următoare, președintele Klaus Iohannis l-a propus din nou pe Ludovic Orban pentru postul de premier, însă această nominalizare a fost atacată în fața Curții Constituționale.

” CCR a stabilit că acea desemnare era neconstituțională și că președintele trebuia să procedeze la o nouă nominalizare”

,
a decis CCR pe 24 februarie 2020, arătând că președintele trebuie să caute o nouă majoritate parlamentară.

Ludovic Orban a fost nevoit să-și retragă candidatura la postul de premier după o decizie a Curții Constituționale a României. Ulterior, președintele Klaus Iohannis l-a propus pe Florin Cîțu pentru această funcție pe 26 februarie 2020. Însă, Cîțu și-a retras mandatul la 12 martie, înainte de a fi supus votului de încredere al Parlamentului. În urma schimbărilor politice survenite, determinate în parte de apariția crizei COVID-19 și de dorința partidelor de a avea rapid un guvern cupline, Iohannis l-a propus din nou pe Ludovic Orban la 13 martie.

Nu s-a oferit nicio declarație directă.

Guvernul, cunoscut ulterior drept Guvernul Orban II, a fost oficializat de Parlament la 14 martie 2020.

În cazul în care Bolojan ar fi înlăturat din funcție prin intermediul unei moțiuni, există o restricție care îl împiedică să mai fie propus pentru postul de premier, conform unui precedent stabilit de Curtea Constituțională a României în cazul lui Orban.

În urma unei decizii recente a Curții Constituționale a României CCR, se prevede că în cazul în care Guvernul condus de Ilie Bolojan ar fi răsturnat printr-o moțiune de cenzură, șeful statului nu ar mai putea să îl propună pe același Ilie Bolojan pentru a forma un nou cabinet. Această limitare este cu atât mai relevantă dacă noua echipă guvernamentală nu ar putea să se sprijine pe o majoritate clară în Parlament.

În cazul în care Guvernul condus de Bolojan ar fi înlăturat prin votul Parlamentului, scenariul respectiv ar putea declanșa o manevră politică favorabilă PSD.
Social-democrații ar putea opta pentru o reînnoire a alianței cu PNL, însă cu un alt lider liberal la șefia Executivului.
Această abordare s-ar baza pe un precedent constituțional care stipulează că un premier demis prin moțiune de cenzură nu poate fi reconfirmat în funcție în aceleași circumstanțe politice.
Astfel, posibilitatea unei noi propuneri pentru postul de premier ar putea fi invocată de PSD.

Urmărirea scopului nu se încadrează exclusiv într-un cadru ipotetic.
Partidul Social Democrat a înaintat o posibilă revenire într-o alianță politică sub conducerea unui alt premier.
În plus, se vehiculează că PSD ar putea face eforturi pentru a câștiga sprijinul facțiunii din PNL care susține continuarea colaborării cu social-democrații, inclusiv prin oferirea de câștiguri politice și eventuale concesii.

Într-o încercare de a preveni un anumit scenariu, PNL a adoptat o poziție fermă prin care Ilie Bolojan primește sprijin din partea conducerii partidului.
Această decizie a fost materializată într-o rezoluție care stipulează clar că PNL nu va mai fi parte a unei coaliții cu PSD în cazul în care această formațiune politică va decide să voteze o moțiune de cenzură împotriva guvernului actual.

Moțiunile de demitere din funcție au avut repercusiuni semnificative asupra viitorului politic al premierilor, conform precedentelor istorice. Experiența din trecut arată că premierii care au fost demiși prin această procedură nu au mai avut oportunitatea de a ocupa această funcție cheie. Un caz relevant este cel al lui Orban, a cărui situație a fost analizată de CCR. În urma acestei analize, s-a stabilit că în cazul în care un premier este demis prin moțiune, acest lucru are implicații asupra posibilității sale de a fi desemnat din nou pentru această funcție.

Conform istoriei politice de după decembrie, reîntoarcerea la conducerea Palatului Victoria după o demitere prin vot de neîncredere reprezintă mai degrabă o excepție decât o regulă.

• până în prezent, doar doi lideri au reușit să ocupe din nou funcția de prim-ministru după un astfel de eveniment;
• în acest context, au mai reușit acest lucru Emil Boc și Ludovic Orban.

În urma unei decizii politice, Boc a fost înlăturat din funcție la data de 13 octombrie 2009, însă a reușit să formeze ulterior Guvernul Boc II, în luna decembrie 2009, după ce Traian Băsescu a fost reales.
Într-un context similar, Orban a fost înlăturat din funcție la 5 februarie 2020, pentru ca Guvernul Orban să fie reinvestit la 14 martie 2020, pe fondul crizei generate de COVID-19.

După ce au fost răsturnaţi prin moţiune, Mihai Răzvan Ungureanu, Sorin Grindeanu, Viorica Dăncilă şi Florin Cîțu nu şi-au mai regăsit funcţia de premieri.