Bolojan: România pierde bani din PNRR, trenurile nu circulă la viteza promisă

La Iași, Ilie Bolojan a dezvăluit sâmbătă că țara noastră va suferi o pierdere financiară din cauza Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Motivul invocat este legat de incapacitatea de a atinge viteza promisă pentru trenuri. O analiză realizată de HotNews a scos la iveală diferențe semnificative între vitezele medii ale trenurilor de lungă distanță din România, care sunt de aproximativ 50 – 55 km/h, și cele de pe principalele rute feroviare din Europa Centrală, unde InterCity-urile ajung frecvent la 80–90 km/h.

Analiza a avut în vedere 12 trenuri de lungă distanță din Europa, jumătate dintre acestea traversând România.

• Unele dintre aceste trenuri au avut un parcurs de peste 1.100 km, străbătând mai multe țări.
• În ceea ce privește vitezele maxime, România și Ungaria au un plafon de 160 km/h.
• În schimb, pe anumite linii, vitezele maxime sunt de 200 km/h în Serbia și Polonia și chiar 230 km/h în Austria.
• Am comparat vitezele medii pentru 12 trenuri de lung parcurs din Europa, dintre care jumătate străbat România. Cele mai lungi au parcurs de peste 1.100 km și trec prin mai multe țări.

La o distanță de 700 km, timpul de călătorie al trenurilor variază considerabil: în timp ce în România sunt necesare 14–15 ore pentru a străbate această distanță, în Polonia, Cehia sau Austria același drum se parcurge în doar 8–9 ore, adică aproximativ jumătate din timpul necesar în România.

Citește șiNicușor Dan are patru nume de premier pe lista scurtă, înaintea consultărilor de la Cotroceni - Surse

România traversează probleme de viteză în ceea ce privește circulația feroviară, înregistrând viteze medii de 50-55 km/h în timpul traversării țării cu trenul.

În apropierea noastră, în Europa, există regiuni cu caracteristici feroviare distincte. Vitezele atinse în anumite zone europene sunt demne de remarcat. Performanțele feroviare variază considerabil de la o țară la alta. În anumite porțiuni, viteza de 230 km/h este o realitate. Această performanță este înregistrată începând cu zona Curtici.

Țara noastră se caracterizează printr-una dintre cele mai reduse viteze ale trenurilor la nivel european, diferența fiind evidentă mai ales atunci când analizăm vitezele medii ale trenurilor care efectuează cele mai lungi distanțe, în special trenurile care circulă pe timp de noapte .

În România, vitezele medii ale trenurilor sunt cu 25-30 km/h mai mici decât în țările din Europa Centrală care au optat pentru investiții în infrastructura feroviară pe distanțe lungi.

În prezent, 61 km/h reprezintă viteza medie a trenului „Dacia” pe ruta București – Viena, în intervalul Brașov – Arad, în timp ce în cea mai mare parte a drumului de la frontieră cu Ungaria până în Austria aceasta depășește 70 km/h. În plus, rutele de tren precum cea care leagă Iași de Timișoara ori Cluj de Galați au o viteză medie de deplasare prin țară de aproximativ 51-52 km/h. De asemenea, trenul „Dacia” București – Viena are viteză medie de 61 km/h între Brașov și Arad și de peste 70 km/h de la granița maghiară, până în Austria. Cu trenuri precum Iași – Timișoara sau Cluj – Galați traversezi țara la viteze medii de 51-52 km/h.

În țări ca Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria, trenurile IC circulă cu viteze medii cuprinse între 80 și 90 km/h, străbătând distanțe considerabile.

O călătorie internațională notabilă are loc pe ruta care leagă Gdynia, un oraș situat pe coasta Mării Baltice din Polonia, de Praga, capitala Cehiei. Această distanță de 827 de km este străbătută cu o viteză medie de 90 km/h, existând numeroase secțiuni unde viteza depășește 120 km/h, datorită liniilor modernizate.

În România, sunt în curs de desfășurare lucrări de modernizare care au drept scop creșterea vitezelor feroviare în perioada următoare, însă restricțiile de viteză rămân numeroase, în special pe rutele dintre Brașov și Sighișoara, precum și între Caransebeș și Arad.

În ceea ce privește viteza de deplasare a trenurilor, în țară se înregistrează valori reduse, însă în regiunile învecinate se observă o dinamică diferită.

Această declarație a fost făcută în contextul în care se pare că nu am reușit să aducem trenurile la viteza promisă, ceea ce are drept consecință pierderea unor fonduri din PNRR.

În urma unei comparații între ruta feroviară directă București – Viena și Nightjet Viena – Amsterdam, rezultă o diferență notabilă. 1.100 km aproximativ acoperă ambele distanțe, însă viteza și frecvența opririlor au un impact semnificativ asupra duratei călătoriei. Trenul care circulă între Viena și Amsterdam înregistrează patru ore mai puțin decât cel de pe ruta București – Viena.

La ruta directă dintre București și Sofia, 54 km/h reprezintă viteza medie a trenului, în timp ce pe tronsonul București – Chișinău, această valoare se reduce la 43 km/h. Printre factorii care contribuie la această situație se numără și frecvența opririlor pe ruta către Sofia, precum și distanța mai mare parcursă comparativ cu drumul pe șosea. Pe de altă parte, întârzierea semnificativă înregistrată pe ruta către Chișinău este determinată în mare parte de perioada îndelungată de staționare la vamă pentru efectuarea controalelor și schimbarea boghiurilor.

În regiunea central-europeană, vitezele medii ale trenurilor care circulă pe distanțe lungi sunt considerabil mai ridicate. În cazul rutelor care se întind de la Praga până la Marea Baltică, 100 km/h reprezintă viteza medie înregistrată, în timp ce pe tronsonul Budapesta – Stuttgart, această valoare ajunge la 81 km/h.

De obicei, lungimea căilor ferate depășește considerabil distanța rutieră dintre două puncte, după cum reiese din comparația rutelor Praga – Dresda ori București – Sofia.

În cazul trenurilor care circulă pe timp de noapte, se înregistrează frecvent staționări de durate considerabile, uneori de zeci de minute, pentru efectuarea manevrelor și a operațiunilor de detașare ori atașare a unor seturi de vagoane. 80-90 km/h reprezintă vitezele medii atinse de trenurile Nightjet din Austria, care dețin o poziție dominantă în acest sector la nivel european, grație unor tronsoane extinse pe care pot atinge viteze de 120-140 km/h.

În regiunea Balcanilor, rețeaua de transport feroviar internațional este destul de limitată și încetă. De mai bine de zece ani, călătorii nu au la dispoziție un tren direct care să leagă orașul București de Belgrad, în timp ce Grecia se confruntă cu o perioadă îndelungată în care nu a mai avut un serviciu de tren internațional. Pe ruta dintre Belgrad și Budapesta, sunt în desfășurare largi lucrări care au ca rezultat imposibilitatea circulației trenurilor directe.

În ceea ce privește infrastructura și organizarea traficului, există diferențe considerabile. 160 km/h reprezintă viteza minimă pentru care au fost modernizate liniile principale în numeroase țări din Europa Centrală, care dispun totodată de sisteme de semnalizare avansate și viteze rezonabile pentru transportul de mărfuri. În schimb, în România, viteza comercială este puternic limitată din cauza restricțiilor de viteză, a șantierelor și a infrastructurii învechite.

În vecinătatea României, există regiuni unde trenurile ating viteze considerabile. 230 km/h este viteza maximă atinsă într-o zonă specifică, situată în apropierea localității Curtici.

În Serbia, o secțiune feroviară cu viteză ridicată de 200 km/h este în construcție pe ruta dintre Belgrad și Budapesta. Deși proiectul este încă în desfășurare, un segment ultra-rapid a fost deja realizat între Belgrad și Subotica. Pe o distanță de 174 km, trenurile IC fabricate de Stadler pot atinge această viteză în doar 79 de minute.

În Austria, întreaga infrastructură feroviară permite viteze ridicate, inclusiv tronsonul dintre Viiena și Linz, unde 187 de km sunt străbătuți în 75 de minute de trenurile ICE care au capacitatea de a atinge 230 km/h.

Turcia dispune de o infrastructură feroviară de mare viteză în continuă expansiune, cu un sistem de transport feroviar de ultimă generație.

• Traseul principal al acestei rețele este cel care leagă Istanbul de Ankara, pe o distanță de 561 km.
• Cele mai rapide trenuri care circulă pe această rută acoperă distanța în 4 ore și 11 minute.

Viteza maximă înregistrată de aceste trenuri ajunge 250 km/h.

România înregistrează o viteză medie maximă pe distanțe lungi pe ruta dintre Constanța și Câmpina, unde trenurile cu cea mai rapidă circulație acoperă 309 km în 3 ore și 17 minute, ceea ce corespunde unei viteze medii de 95 km/h.

În regiuni mai îndepărtate spre vest, viteza maximă a trenurilor poate ajunge chiar și la 320 de km/h, în anumite situații.

În regiunea vestică a Europei, 320 km/h este viteza maximă atinsă de trenurile de mare viteză în Franța, în timp ce 310 km/h și 300 km/h sunt vitezele record în Spania și, respectiv, Italia.

TGV

,

AVE

,

Frecciarossa

,

Eurostar

,

ICE

,

Thalys

și

Italo

sunt exemple de trenuri care permit străbaterea unor distanțe de 800-1000 km în mai puțin de 4-5 ore.

În continuare sunt prezentate două exemple relevante. Acestea sunt două situații notabile.

Într-o durată de 5 ore și 46 de minute, distanța de 974 de kilometri dintre Paris și Nisa poate fi parcursă.

Într-o durată de 6 ore și 46 de minute, călătorii se deplasează pe o distanță de 1.091 de kilometri între Barcelona și Sevilla.

În contextul vitezelor medii atinse de trenurile care traversează distanțe lungi în Europa, există diferențe considerabile. Potrivit Bolojan, această realitate demonstrează că în anumite regiuni, trenurile sunt capabile să atingă viteze superioare.

Există trenuri conectate la România care fac obiectul unor discuții.

Vitezele actuale ale trenurilor în România sunt destul de mici.

• Parcursul București – Viena se desfășoară pe o distanță de 1124 km, necesitând 18 h 30 min și oferind o viteză medie de 60 km/h.
• Ruta București – Sofia măsoară 537 km și durează 10 h, ceea ce înseamnă o viteză medie de 54 km/h.
• Între București și Chișinău, distanța de 590 km este parcursă în 13 h 30 min, cu o viteză medie de 43 km/h.
• Pentru Iași – Timișoara, pe o distanță de 815 km, călătoria durează 16 h și se realizează cu o viteză medie de 51 km/h.
• Traseul Brașov – Budapesta, cu o lungime de 803 km, necesită 15 h și 20 de minute și oferă o viteză medie de 52 km/h.
• Între Cluj și Galați, pe o distanță de 714 km, călătoria durează 13 h 30 min și se realizează cu o viteză medie de 53 km/h.

În Europa Centrală circulă trenuri internaționale care acoperă distanțe lungi.

Compararea vitezelor feroviare în Europa:

• între Praga și Gdynia, distanța de 827 km este parcursă în 9 ore, cu o viteză medie de 91 km/h;
• pe ruta Viena – Veneția, cei 631 km sunt acoperiți în 7 ore și 10 minute, la o viteză de 88 km/h;
• Budapesta și Varșovia sunt despărțite de 806 km, care se parcurg în 11 ore și 40 de minute, cu o viteză medie de 69 km/h;
• între Praga și Zurich, 1.103 km sunt parcurși în 13 ore și 30 de minute, la o viteză de 82 km/h;
• Budapesta și Stuttgart sunt conectate prin 974 km de cale ferată, care se parcurg în 12 ore, cu o viteză de 81 km/h;
• pe ruta Viena – Amsterdam, distanța de 1.167 km este acoperită în 14 ore, la o viteză medie de 84 km/h.

• Praga – Gdynia,   827 km, 9 h, 91 km/h
• Viena – Veneția, 631 km    7 h 10 min, 88 km/h
• Budapesta – Varșovia, 806 km   11 h 40 min, 69 km/h
• Praga – Zurich, 1.103 km  13 h 30 min, 82 km/h
• Budapesta – Stuttgart, 974 km, 12 h, 81 km/h
• Viena – Amsterdam 1.167 km   14 h, 84 km/h