Bruxelles anunță: Moldova se apropie de aderarea la UE

UE a înregistrat șapte faze de extindere începând cu anul 1973, însă nu a avut o nouă extensie de când Croația a intrat în 2013. În consecință, șansele de a vedea noi membri în cadrul organizației înainte de 2028 sunt foarte reduse – aproximativ 15 ani după aderarea Croației.

Însă 2026 are, fără îndoială, un ritm susținut și se îndreaptă spre un an record în ceea ce privește deschiderea și închiderea de noi capitole pentru țările candidate existente. Marta Kos, consideră că acesta este „anul extinderii”, potrivit unui interviu acordat publicației France24.

Muntenegru, Albania, Moldova și Ucraina se află în frunte.

Citește șiVideo Kremlinul speră la o nouă întâlnire între Putin și Trump

„Muntenegru, care este cu adevărat țara aflată în frunte, ar putea încheia negocierile tehnice la sfârșitul anului și apoi să devină membru în 2028”, spune Kos.

„Albania este pe drumul cel bun. Moldova face progrese din ce în ce mai bune și, desigur, și Ucraina. Așadar, acestea sunt cele patru țări aflate în frunte. Dar când spun că acesta este anul extinderii, mă refer la faptul că, în cele nouă luni ale acestui an, am deschis și închis mai multe capitole decât în oricare alt an din ultimii 25 de ani”.

Totuși, există o distincție între națiunea care ocupă poziția de vârf și cel mai talentat student. Kos afirmă că Moldova

„este cel mai bun elev din clasa mea”

, subliniind că procesul a început considerabil mai târziu comparativ cu statele candidate din Balcani.

Fondurile europene, supuse reformelor

În contextul Balcanilor, Kos subliniază că aplicarea reformelor nu este uniformă, fapt care ar putea determina redirecționarea a 330 de milioane de euro din fondurile europene către țările cu performanțe cele mai slabe.

„Vom vedea câți bani vom realoca”, spune Kos. „Muntenegru, de exemplu, are până acum o rată de implementare a reformelor de 91%. Dar avem și Bosnia și Herțegovina cu o rată de zero, deoarece politicienii lor nu sunt capabili să ratifice două acorduri importante care ne-ar permite să plătim banii”, explică Kos.

„Știți, Uniunea Europeană nu este o organizație caritabilă. Așadar, pentru a putea ajuta economiile și societățile lor să se dezvolte, trebuie să implementeze reformele, iar noi oferim banii doar dacă fac acest lucru”.

Legătura tensionată dintre Serbia și Bruxelles.

Serbia, care a fost desemnată candidată la aderarea la UE în 2012, a avut o relație tumultoasă cu Bruxelles.

Conform declarației lui Kos,

„încrederea dintre statele membre ale UE și Serbia a fost afectată și mai mult de glorificarea criminalului de război Ratko Mladić la funeraliile sale, ceea ce este cu adevărat inacceptabil. Acesta este și motivul pentru care mi-am anulat misiunea planificată în Serbia”.

„Putem avea opinii diferite despre cât de repede ar trebui o țară să facă reforme. Dar nu există loc pentru glorificarea unui criminal de război sau pentru negarea genocidului de la Srebrenica. Ne așteptăm ca toate țările candidate la UE, în special cele din Balcanii de Vest, să urmeze calea reconcilierii. Dar uneori am impresia că, în loc să vindece rănile trecutului, liderii pun sare pe aceste răni”.