Bucharest: Ciucu cere intervenții urgente contra graffiti și afișelor pe Magheru

De mai mulți ani, fenomenul graffiti și afișajului ilegal constituie o problemă majoră în București, afectând sute de imobile din zona centrală – de exemplu, în jurul Magheru, Bălcescu, Victoriei și Piața Amzei – și este considerat de primarul general Ciprian Ciucu o adevărată boală a mediului urban, cu repercusiuni negative directe asupra economiei locale și a imaginii Capitalei.

În urma discuțiilor despre implementarea unui program de combatere a graffiti-urilor și de curățare a afișelor din centrul Bucureștiului, Ciucu a declarat că intervențiile ar putea avea loc în regim de urgență, în termen de 24 de ore.

„Pe Magheru, nu l-ar observa nimeni în haosul ăsta”

Citește și15 state din SUA dau în judecată autoritatea aviatică pentru regulile privind livrările cu drone

, a afirmat el.
De asemenea, s-a discutat despre cofinanțarea proprietarilor pentru astfel de intervenții.
Programul respectiv vizează eliminarea graffiti-urilor și a afișelor neconforme din zona respectivă.
Nu a fost confirmată atribuirea activității artistice recente, suspectată a fi opera lui Banksy.

Ciucu a inițiat o întâlnire, luni, 23 martie, la care au participat reprezentanți ai Guvernului, Parlamentului, Ministerului Culturii, primăriilor de sector, Poliției, precum și experți în urbanism și patrimoniu, cu scopul de a dezbate posibile soluții pentru curățarea Bucureștiului și ajustarea cadrului legal, în special în zonele în care actuala legislație de patrimoniu ridică obstacole.

Ciucu a caracterizat fenomenul ca având repercusiuni financiare imediate.
Impactul asupra mediului urban este unul major, a afirmat el, adăugând că acest fenomen dă o senzație de decadență, ceea ce duce la relocarea afacerilor și, implicit, la pierderea surselor financiare.
În opinia sa, structurile urbane sunt cele care suferă cel mai mult în urma acestui fenomen.
„Această boală afectează mediul urban, dă senzația de degradare, afacerile pleacă, nu mai este zonă atractivă, pleacă banii. Țesutul urban suferă”, a declarat Ciucu.

does not need to be modified much as it already uses

and does not need

so here is final version:

Primarul general a afirmat că fenomenul are consecințe financiare imediate.
El a descris impactul asupra zonei urbane ca fiind unul considerabil și a explicat că acest fenomen dă o senzație de decadență, ceea ce duce la relocarea afacerilor și, implicit, la pierderea surselor financiare.
Ciucu a subliniat că structurile urbane sunt cele care suferă cel mai mult.

„Această boală afectează mediul urban, dă senzația de degradare, afacerile pleacă, nu mai este zonă atractivă, pleacă banii. Țesutul urban suferă”

Cheltuielile suportate de administrație pentru combaterea acestui fenomen sunt considerabile, după cum a afirmat Ciucu:

„Costă foarte mult municipalitatea să scape de această boală”

. Acesta a subliniat că eforturile și resursele necesare pentru eradicarea problemei sunt deloc neglijabile.

Limitarea fenomenului este posibilă, însă necesită eforturi considerabile, a declarat edilul, care a făcut referire la perioada în care a fost la conducerea Sectorului 6:

Am oprit în mare parte și afișajul ilegal și graffiti-ul, dar după foarte mult efort

.
Acest fenomen poate fi ținut sub control, dar numai printr-un proces anevoios, potrivit experienței sale din timpul mandatului său la Sectorul 6.

Simultan, s-a accentuat importanța obstacolelor legislative care împiedică intervențiile asupra imobilelor cu valoare patrimonială, fiind efectuată o comparație cu alte capitale europene, cum ar fi Viena, unde fațadele clădirilor sunt menținute într-o stare uniformă și sunt îngrijite.

„Este vorba despre a le salva. Ce facem cu legislația noastră?”

, a afirmat Ciucu, subliniind că există situații în care autoritățile se expun la sancțiuni în cazul în care intervine fără acordurile necesare, în timp ce vandalizarea rămâne nepedepsită.

Ciprian Ciucu, primarul general, a exprimat critici și față de blocajele de natură birocratică care cauzează întârzieri în ceea ce privește intervențiile, afirmând:

„De ce să mai angajezi un arhitect, când poți să faci o poză? Astăzi avem tehnologie”

.
El a subliniat importanța urgenței în astfel de situații, adăugând că este nevoie de acțiuni rapide pentru a combate eficient problema.
Intervenții rapide sunt considerate esențiale de către primar, care a întrebat retoric:

„De ce nu putem curăța eficient clădirile? Din cauza acestei birocrații. După ce cureți, graffiti-ul apare din nou. Trebuie să intervenim în 24 de ore, ca să descurajăm fenomenul”

.

Modificări legislative sunt solicitate pentru a facilita intervenții prompt în ceea ce privește problema, care nu se limitează la câteva cazuri izolate.

„Nu vorbim de 10 clădiri sau 100 clădiri, dar noi avem 2000”

Această cifră a fost menționată ca fiind una care reflectă amploarea problemei.

Ciucu a negat vehement ideea că fenomenul ar avea o justificare artistică, afirmând:

„Nu este Banksy. Dacă ar fi un Banksy pe Magheru, probabil că nici nu l-ar observa nimeni în haosul ăsta”

.
În acest context, el a exprimat scepticismul cu privire la o posibilă valoare artistică a fenomenului.

Se discută un plan de combatere a graffiti-urilor în București, care ar putea fi implementat în regim de urgență, în termen de 24 de ore.

„Pe Magheru nu l-ar observa nimeni în haosul ăsta”

, a declarat Ciucu. Programul include și curățarea de afișe din centrul orașului, precum și o posibilă cofinanțare pentru proprietari. Ciucu a mai adăugat că „Nu este Banksy”.

În cadrul inițiativei promovate de administrația locală a Capitalei, accentul se pune pe eliminarea sistematică a graffiti-ului și a materialelor publicitare neconforme de pe suprafața imobilelor, cu precădere în regiunile centrale și protejate ale Bucureștiului, unde această problemă este mai pregnantă.

Procesul începe cu identificarea imobilelor afectate de către Poliția Locală și Direcția de Urbanism, care realizează o cartografiere a clădirilor în funcție de statutul lor – monument istoric, clădire aflată în zonă protejată sau imobil obișnuit.
Pe baza acestei evidențe, proprietarii sunt notificați oficial și invitați să intervină pentru curățarea fațadelor.

Programul propune două soluții: fie intervenția individuală, fie participarea la un program administrat de municipalitate.
În cazul participării la program, costurile sunt suportate în mare parte de Primărie, care acoperă până la 80% din cheltuieli, proprietarii fiind responsabili pentru diferență.

Termenul de înscriere este de 45 de zile

, iar lucrările trebuie să fie finalizate într-un interval de cel mult 90 de zile.

Lucrările de intervenție vor fi efectuate de către Administrația Străzilor, dar numai după îndeplinirea anumitor proceduri tehnice preliminare.
Acestea includ evaluarea tipului de fațadă, determinarea metodei optime de curățare și, în situația imobilelor cu valoare patrimonială, obținerea avizelor corespunzătoare de la Direcția de Cultură.

Dezbaterea a scos în evidență o problemă majoră: procedurile actuale prelungesc considerabil timpul de reacție. Pentru a interveni mai rapid, discuțiile au sugerat crearea unor ghiduri tehnice uniforme, care să definească intervenții validate în avans, adaptate la materialele și finisajele specifice clădirilor. În acest fel, autoritățile ar putea preveni repetarea procedurilor pentru fiecare clădire în parte.

În cadrul programului, urmează să fie identificate zone pilot în partea centrală a orașului unde eforturile de intervenție vor fi inițial concentrate, cu scopul de a extinde ulterior această abordare la întreaga arie a Capitalei.

Măsuri preventive sunt avute în vedere de către autorități, printre care și extinderea rețelei de supraveghere video, creșterea numărului de patrule ale Poliției Locale, precum și inițierea unor programe de conștientizare a publicului, toate acestea având drept scop diminuarea frecvenței acestui fenomen.

Procesul de reglementare a fost blocat, iar răspunsurile au fost întârziate.

Reguli mai simple

și crearea unei comisii mixte pentru igienizarea orașului sunt solicitate de către autorități.

În cadrul discuțiilor, András Demeter, ministrul Culturii, a recunoscut că problema în cauză este una complicată și că cadrul legislativ actual este unul dintre factorii care îngreunează rezolvarea ei.
Legislația curentă a fost指摘ată ca fiind un obstacol, a afirmat oficialul guvernamental.

„Există o diversitate în modul în care sunt interpretate prevederile legale și ajungem uneori să căutăm soluții prin interpretări forțate pentru a atinge un scop”

, a explicat András Demeter în cadrul aceleiași dezbateri.

Ministrul a caracterizat cadrul legislativ drept unul complex și greu de implementat.

„Suntem într-o mare amestecătură la care am contribuit cu toții”

,
a afirmat el, arătând că procedurile ulterioare de avizare îngreunează chiar și mecanismele de urgență.
Acesta a explicat că acest lucru se datorează tocmai faptului că procedurile suplimentare de avizare împiedică o acțiune rapidă.

Chestiuni administrative majore au fost aduse în discuție de către viceprimarul Stelian Bujduveanu, care a subliniat importanța rezolvării problemelor legate de proprietățile private.

„Ne lovim de probleme de proprietate”

, a afirmat el, explicând că administrația publică nu are posibilitatea de a acționa direct, din cauza necesității unor proceduri complicate, inclusiv în situațiile în care este nevoie doar de efectuarea unor lucrări de curățenie.
Aceste proceduri complexe reprezintă un impediment semnificativ în procesul de intervenție.

În domeniul legislației, o posibilă rezolvare promptă a fost sugerată de către Raluca Turcan, deputat.

„Se poate iniția o ordonanță de urgență pentru a permite intervenții mai rapide”

, a afirmat ea,
evidențiind faptul că reglementările actuale prezintă incoerențe.

Deși se discută despre implicațiile estetice, George Tuță, primarul Sectorului 1, subliniază că problema are și o latură economică.
El a afirmat că

„Oamenii evită zonele degradate”

, accentuând astfel necesitatea unui demers concret.
În acest context, discuția a fost mutată către efectele practice pe care le are asupra orașului.

Autoritățile locale sunt criticate pentru cadrul legal care reglementează intervențiile de protejare a patrimoniului. Primarul Tuță consideră că legislația actuală reprezintă un impediment în calea acțiunilor de protejare a patrimoniului.

„Legea nu protejează patrimoniul, ci îngreunează intervenția noastră”

,
a afirmat primarul, solicitând o delimitare netă între proiectele de construire și cele de mentenanță.
De asemenea, a subliniat că nu ar trebui să fie nevoie de proceduri complicate pentru a face curățenie.

Tuță a subliniat importanța abordării unitar a problemei la nivelul Capitalei, afirmând că:

„Graffiti-ul nu are graniță, nu este doar într-un sector”

.
El a mai adăugat că:

„Oricât am vrea, nu putem să punem un polițist la fiecare clădire”

.
Aceste declarații subliniază limitările administrative în combaterea fenomenului.

În vederea rezolvării acestor impasuri, s-a sugerat înființarea unui grup de lucru comun, alcătuit din delegați ai Ministerului Culturii, ai administrației locale, ai Direcției de Urbanism, ai Poliției Locale și experți în patrimoniu și arhitectură.

Pentru a debloca procesul de curățare a fațadelor, Comisia va trebui să identifice soluții tehnice imediate și să creeze ghiduri de intervenție unificate, permițând astfel utilizarea unor proceduri mai puțin complicate.
Scopul este de a evita blocajele cauzate de birocrație în procesul de curățare a fațadelor.
În acest scop, Comisia va trebui să permită implementarea unor proceduri simplificate.