Bucureștiul transformă loc tragic într-o insulă naturală, frumoasă

Construită din molozul clădirilor căzute la cutremurul din 4 martie 1977 și lăsată în paragină după Revoluție, Insula de pe Lacul Morii a fost complet transformată și redată publicului vineri, 18 septembrie.

• Malul înalt de beton a fost demolat, transformat în amfiteatru pe care oamenii pot ajunge la apă.
• În jur au apărut pontoane plutitoare, de pe care poți pleca cu caiacul, barca sau SUP-ul, insule pentru păsări.
• Ce se poate face pe uscat. 
• Dacă vă faceți în septembrie un abonament anual la HotNews Premium, un profesor primește gratuit un abonament pe 12 luni. 
• Abonamentele dascălilor sunt distribuite prin două organizații de educație care investesc în profesori.

Situată în partea de vest a capitalei, insula de pe Lacul Morii măsoară 3,4 hectare. Aceasta depășește dimensiunea întregului Lac Cișmigiu, iar în comparație cu Parcul Copou din Iași, reprezintă aproximativ o treime din suprafața sa. Dacă imaginați cinci terenuri de fotbal mari, așezate consecutiv, veți percepe dimensiunea spațiului, care a devenit cea mai proaspătă inițiativă urbană a Bucureștiului: un parc insular.

Primăria Sectorului 6 a alocat 33 de milioane de lei plus TVA pentru un proiect care se distinge de amenajările tradiționale de parc. În această zonă se găsesc doar câteva suprafețe betonate, nu există restaurante, iar o porțiune a spațiului este dedicată exclusiv biodiversității. Proiectul reprezintă o răsplată a omului, a topografiei și a vegetației în fața unei mari tragedii ce a influențat viața orașului.

Citește șiUn șofer și-a parcat dimineața mașina pe loc gratuit, iar după câteva ore a găsit marcaje albastre și amendă în parbriz: „Nu am mai văzut așa ceva”

Tristețea cauzată de tremurul din 77

Insula nu reprezintă o formă naturală. Pe sub picioarele celor care o vizitează se află straturi de moloz și deșeuri, consecințe ale cutremurului din 1977.

La 21:21, pe 4 martie 1977, România comunistă a fost lovită de un cutremur devastator. Pentru a determina magnitudinea reală a seismului, românii au ascultat Radio Europa Liberă, deoarece presa de la vremea comunistă subestima tragedia. În total, 1.578 de persoane au pierit în zonele afectate din țară, dintre acestea 1.424 în capitală. În 23 de județe, 32.897 de locuințe s-au prăbușit sau au suferit avarii grave, iar încă aproximativ 182.000 de case au suferit deteriorări.

O porțiune din molozul provenit din București a ajuns în Lacul Morii, aflat în Sectorul 6.

„Istoria și stratificația insulei sunt foarte speciale. Pe amplasamentul lacului, înainte, era practic un întreg cartier, un sat cu biserică, o biserică foarte veche, cimitir, o întreagă comunitate, care odată cu crearea barajului, a dispărut”

peisagista Ana Horhat, membră a echipei de proiectare, a adăugat acest lucru.

Climatul complicat, dar în condiții obișnuite

„Toată stratificația asta de resturi  au impermeabilizat-o cu un strat de argilă, peste care au pus pământ și s-a născut insula.Și, pe lângă asta, suntem într-un loc cu niște condiții meteorologice foarte speciale, adică se încinge foarte tare, bate soarele, e foarte cald vara și foarte frig iarna. Deci, argilă, molozuri, vânturi foarte puternice și fluctuații foarte mari de temperatură”, a explicat Horhat. 

Aceste condiții au determinat selecția plantelor și proiectul arhitectural al parcului. În zona insulară au fost introduse sălcii, plopi, glădiță, platani, arini și aluni, împreună cu alte specii compatibile cu mediul local.

„Am mers pe specii de umezeală, de mal de apă, dar am introdus și decor pentru diversele anotimpuri să se păstreze, totuși, frunziș iarna. Deci am încercat să găsim soluții astfel încât să instaurăm și zone dedicate exclusiv biodiversității, zone de pajiște în care intervenția omului să fie cât mai mică. Am încercat să facem această tranziție între zone foarte populate, de activități și zonele în care să te retragi, să auzi păsări și viețuitoare”, a explicat peisagista. 

Baza de beton se scufundă în apă asemenea unui amfiteatru.

Printre cele mai dificile acțiuni, demontarea malului de beton a reprezentat o provocare majoră, având înălțimea de aproximativ 1,5 metri.

„Scoaterea acestei bariere verticale, malul care avea 1,5 metri înălțime, a fost cel mai greu lucru. Am păstrat-o doar punctual, acolo unde aveam arbori existenți pentru a-i putea păstra. Noi am scos această grindă și am înlocuit-o cu o alee care preia rolul de sparge-val”, a explicat arhitecta Laura Dinu-Constantin, de la Metapolis Architects, biroul de proiectare care a câștigat concursul de soluții alături de „Studio de peisaj” Ana Horhat.

Malul se înclină în trepte spre apă, asemenea unui amfiteatru, și vizitatorii pot ajunge până la marginea lacului.

Pășind în locație, vizitatorii pot să-și aducă propriile scaune.

În apă a fost construită o fântână arteziană ce proiectează un jet de aproximativ 50 de metri și contribuie la aerarea apei.

S-a realizat un ponton de dimensiuni considerabile, destinat ambarcațiunilor mai înalte, iar în plus au fost construite mai multe pontoane mobile pentru caiace și SUP-uri.

În prezent, nu se pot închiria la fața locului, deoarece Primăria Sectorului 6 trebuie să efectueze o achiziție publică pentru acest serviciu. Totuși, vizitatorii pot aduce propriile caiace sau SUP-uri.

„Singura condiție pentru utilizarea lacului este să nu fie motorizate sau cel puțin să nu fie motorizate cu motoare termice. Cine are ambarcațiuni sau își cumpără poate să vină să le lanseze de pe pontoanele de pe insulă. Cu siguranță nu vor fi amendați”, a explicat primarul interimar al Sectorului 6, Paul Moldovan.

O zonă verde destinată oamenilor, păsărilor și amfibioanelor

În apropierea insulei au fost instalate trei insule flotante împodobite cu vegetație. Acestea nu sunt destinate utilizării umane, ci protejează fauna locală, în special păsările, și includ zone special amenajate pentru cuibărit.

Insula a fost dotată cu spații umede, cum ar fi grădinile de ploaie.

„Lemnul rezultat în urma toaletărilor arborilor existenți a fost colectat și stivuit, devenind casă pentru insecte și alte vietăți. Avem rampe pentru amfibieni, broaște, șerpi. Apoi avem insulele de vegetație, cu aceste zone de pietriș unde păsările pot cuibări, pot depune ouă”, a explicat Laura Dinu-Constantin.

O bună parte dintre alei permeabile se realizează din agregate unite cu lianți naturali, astfel încât apa să poată trece în sol.

Primarul Moldovan a anunțat:

„Apa va fi filtrată și folosită pentru irigarea plantelor în sezonul mai secetos”

Au fost construite și reservoruri de retenție. Apa din lac poate fi preluată, filtrată și utilizată pentru udarea plantelor în perioadele mai secetoase.

„Bălțile nu sunt întâmplătoare. Sunt gândite de specialiști ca să fie zone umede, să țină apă. Avem și bazine de retenție care vor lua apă din lac, iar apa va fi filtrată și folosită pentru irigarea plantelor în sezonul mai secetos”, a explicat primarul Sectorului 6, Paul Moldovan.

În jurul foișorului a fost instalată și o instalație de pulverizare a apei, destinată reducerii disconfortului termic în perioadele foarte calde.

În zona insulară au fost amplasate binocluri, menite pentru observarea păsărilor. Am observat egretă, lișiță și cormoran.

În vederea efectuării lucrărilor, s-au tăiat aproape jumătate dintre cei 88 de copaci din insulă, conform declarației primarului Sectorului 6.

„Am tăiat în general arborii care erau crescuți în malul de beton pe care a trebuit să-l coborâm. Dar plantăm aproape 500 de arbori. Am plantat până acum câteva sute, o să mai plantăm în sezonul mai rece aproape 200 de copaci”, susține Paul Moldovan.

Designerii afirmă că au selectat flora în așa fel încât să poată face față atât condițiilor de pe insulă, cât și variațiilor de nivel al apei și de temperatură.

„Pentru a permite sistematizarea terenului, pe care am făcut-o pentru preluarea apelor pluviale, am încercat să folosim aceste soluții cât mai bazate pe natură și să creăm aceste zone de grădini de ploaie, în care apa să se adune, să nu ne fie teamă de ea, să băltească temporar și am încercat să folosim specii adaptate pentru zonele respective”, spune Ana Horhat.

Un parc lipsit de beton, restaurante și zgomot

Foișorul vechi a fost demolat și reconstruit din cauza unui risc seismic. Pe insulă au fost ridicate și două pavilioane, fiecare echipat cu vestiare, grupuri sanitare și un spațiu multifuncțional, potrivit pentru bibliotecă sau ateliere pentru copii.

Locul a fost transformat într-un spațiu de joacă, unde a fost instalat nisip pe sol în loc de tartan și nu s-au folosit mobilier din lemn.

Proiectul se bazează pe un concept diferit de cel al unui parc urban clasic.

„Ce ne dorim noi din parcul ăsta este să fie și o schimbare de mentalitate. Atât pentru cum privim un parc, despre cum îl întreținem, despre cum ne comportăm în el, despre cum îl privim. Parcul trebuie să fie mai apropiat de natură decât de un parc de distracții”, spune Ana Horhat.

Proiectanții au urmărit, de asemenea, să atenueze fenomenul insula de căldură urbană prin plantarea de vegetație, instalarea de zone cu apă și construirea de suprafețe permeabile.

Din urma unui concurs de soluții, a luat naștere proiectul.

După un concurs de propuneri, susținut în 2021 de Primăria Sectorului 6 și Ordinul Arhitecților din România – București, insula a fost amenajată.

În cadrul competiției au luat parte 11 echipe.

“De lucrări ne-am apucat în urmă cu aproximativ un an și jumătate, pentru că a durat foarte mult partea de avizare, de autorizare. Lucrările au costat aproximativ 33 de milioane de lei plus TVA. Este în mare parte finanțat din fonduri europene, din Programul Operațional Regional”, a explicat Paul Moldovan.

Cele mai dificile intervenții au constat în demolarea malului de beton și în aducerea insulei mai aproape de apă. Pe insulă au fost instalate utilități, inclusiv apă, canalizare și iluminat public.

Ce urmează: 4 kilometri de dig și încă 8 insule plutitoare

Realizarea insulei reprezintă prima etapă a proiectului obținut în urma concursului de soluții.

4 kilometri reprezintă lungimea digului ce va fi realizat între insulă și podul de la Chiajna, conform planului din etapa a doua. Lucrările, care au început deja, se preconizează că vor fi finalizate în 18 luni.

„Noi l-am împărțit în două etape pentru că e mai gestionabil. Urmează să semnăm și acolo un contract de finanțare pe fonduri, tot din Programul Operațional Regional sau din programul New European Bauhaus. Am început în mai sau iunie, iar termenul de finalizare este de 18 luni, deci la finalul anului viitor e gata”, a spus Paul Moldovan.

În faza curentă, se vor instala încă opt insule plutitoare.

Una dintre ele va avea o funcție de comemorare și va indica locul unde se aflau biserica și cimitirul comunității dispărute în momentul în care a fost amenajat Lacului Morii.

„Pe parcul liniar vom mai avea insule plutitoare, dintre care una dintre acestea va fi una comemorativă. O troiță comemorativă va fi plasată pe locul bisericii și al cimitirului, tocmai în memoria locului care a fost înainte să existe lacul”, a explicat arhitecta Laura Dinu-Constantin. 

Regulament pentru utilizarea insulei și a digului de la Lacul Morii

Consiliul Local Sector 6 a ratificat joi regulamentul privind utilizarea insulei. Publicul beneficiază de acces gratuit și liber.

Utilizatorii bicicletei pot circula zilnic în perioada 00:00–18:00, respectând rutele semnalizate. Între orele 18:00 și 24:00, bicicliștii pot folosi exclusiv traseul semnalizat care pornește de la baza digului Lacul Morii.

Mișcarea pe biciclete a copiilor cu vârsta între 3 și 8 ani este admisă exclusiv pe digul Lacul Morii, atâta timp cât nu compromite siguranța persoanelor.

Pista de alergare nu permite circulația cu biciclete, role, skateboarduri, trotinete sau scutere; interzisă este utilizarea acestor mijloace.

În această zonă, trotinetele electrice, bicicletele electrice și orice alt mijloc de deplasare cu propulsie electrică nu pot fi utilizate.

Aspectul zonei insulei din Lacul Morii înainte de reabilitare: