Bulgaria se declară neputincioasă împotriva rachetelor sârbe și cere ajutor României

Potrivit sursei Novinite, desfășurarea pentru prima dată a unor rachete cu capacitate hipersonică în spațiul european, exclusiv în Rusia și Belarus, a declanșat un val...

Potrivit sursei Novinite, desfășurarea pentru prima dată a unor rachete cu capacitate hipersonică în spațiul european, exclusiv în Rusia și Belarus, a declanșat un val de discuții aprinse în rândul experților militari și a clasei politice.

În urma confirmării recente de către președintele Aleksandar Vucic a achiziționării de rachete CM-400 de origine chineză de către Serbia, întreaga regiune a intrat într-o stare de alertă, deoarece capacitățile de apărare ale Bulgariei, bazate pe sistemele S-300, se dovedesc ineficiente împotriva acestor noi arme.

Imagini ale unor avioane MiG-29 sârbești echipate cu rachete CM-400 au apărut pe internet, ceea ce l-a determinat pe președintele Vucic să ofere confirmarea oficială a acestor livrări la postul public de televiziune PTC. Potrivit declarațiilor sale, Serbia a intrat deja în posesia unui număr considerabil al acestor rachete, urmând ca altele să fie livrate în viitor. Procesul de achiziție a acestor rachete pare să fi implicat anumite facilități oferite de Beijing, însă detaliile financiare ale acestei tranzacții rămân deocamdată necunoscute.

Citește șiSubmersibil care transporta tone de cocaină, găsit în Atlantic. 4 oameni reținuți, dar „ambarcațiunea s-a scufundat în mai puțin de trei minute”

Procesul de dotare cu rachete hipersonice reprezintă debutul unei revizuiri majore a capacităților militare sârbe, operațiune realizată prin valorificarea tehnologiilor avansate și a sprijinului oferit de Rusia, China, Israel, Iran și Franța. CM-400 a fost semnalat de către BBC ca fiind o armă de ultimă generație, cu o rază de acțiune extinsă și cu implicații considerabile la nivel regional.

Tehnologia rachetei CM-400, concepută de China Aerospace Science and Industry Corporation (CASIC), a fost prezentată publicului pentru prima dată în 2012. Această rachetă reprezintă o versiune destinată exportului a modelului antinavă YJ-12. După ce este lansată, CM-400 atinge o înălțime de aproximativ 40.000 de metri pentru ca apoi să coboare rapid, cu o viteză apropiată de Mach 5, spre obiectivul său.

Tehnologia avansată de care dispune, care include ghidare satelitară, navigație inerțială, sisteme radar și senzori infraroșii, împiedică interceptarea eficientă. În configurații diferite, poate fi echipat cu un focos antiaerian de 150 kg sau cu unul perforant de 200 kg, fiind capabil să țintească nave, centre de comandă fortificate, aerodromuri sau instalații radar. Dimensiunile sale reduse și masa mică permit lansarea de pe avioane de luptă F-17 din Pakistan. Eficacitatea sa în conflictul indo-pakistanez nu a fost confirmată, însă capacitățile sale de atac de precizie au suscitat interes la nivel internațional.

Potrivit Serbiei, există o presupusă alianță între Croația, Albania, Kosovo și Bulgaria cu scopul de a iniția un atac împotriva sa. Țara consideră că aceste națiuni vecine sunt implicate într-un plan de agresiune. Această acuzație a fost adusă de către președintele sârb, Aleksandar Vucic, care a menționat că Serbia se simte amenințată de această posibilă colaborare.

Procesul de integrare cu avioanele este la fel de ușor. Pentru avioanele MiG-29 din Serbia, este necesară o asistență minimă la bord, deoarece cele mai multe sisteme de țintire sunt deja integrate în structura rachetei, rămânând doar o tabletă cu conexiune wireless pentru ca pilotul să poată controla arma. În contrast, Ucraina a utilizat rachetele Storm Shadow fabricate în Regatul Unit și AGM-88 NARM pentru a lansa atacuri împotriva țintelor rusești de pe avioane mai vechi, ceea ce demonstrează o abordare similară în ceea ce privește operațiunile de atac de precizie.

Țara vecină României are în dotare 14 aeronave MiG-29, care au suferit modernizări după proiectele din perioada iugoslavă sau au fost oferite de statul rus și cel bielorus, și a plasat o comandă pentru avioane Rafale de proveniență franceză, însă nu a achiziționat rachetele Meteor cu capacitate de rază lungă. Pe acest fond, a avut loc introducerea rachetei hipersonice CM-400 de origine chineză. Oficialii de la Belgrad spun că națiunile învecinate – Croația, Albania, Kosovo și chiar Bulgaria – sunt implicate în crearea unor alianțe ostile cu scopul de a ataca Serbia, acuzații respins cu fermitate de restul statelor implicate.

De curând, presa din Serbia a vehiculat relatări istorice care avansează pretenții teritoriale asupra Bulgariei, făcând afirmația că „granița reală” se întinde de-a lungul cursului râului Iskăr și că anumite localități au fost supuse unei „bulgarizări forțate”. Experții consideră că, nu demult, calitatea de membru NATO și participarea la operațiuni multinaționale de menținere a păcii în Kosovo au furnizat o zonă de protecție împotriva unei posibile escaladări. Însă, schimbările în politica externă americană și diminuarea interesului pentru securitatea europeană în timpul mandatului lui Donald Trump au ridicat temeri privind eventuale conflicte la nivel regional.

Îngrijorările sunt amplificate de rachetele hipersonice. Deși Croația recrutează rapid soldați și se înarmează, capacitatea sa de apărare aeriană la scară largă este limitată din cauza lipsei de sisteme moderne. Deocamdată, situația rămâne una critică.

În scenariul în care ar fi lansat din teritoriul aerian al Serbiei, sistemul CM-400 ar putea reprezenta o amenințare teoretică pentru obiective strategice din Bulgaria, printre care se numără baza aeriană Graf Ignatievo și centrala nucleară Kozloduy. Apărarea aeriană de vârf a Bulgariei, și anume sistemul S-300, este un sistem vechi din anii 1980, supus unor modernizări restrânse, ceea ce îi limitează eficiența împotriva rachetelor avansate cu viteză mare.

În regiunea respectivă, sistemele de apărare cele mai performante sunt reprezentate de baterii Patriot dislocate în România și Grecia.

La orizontul anului viitor, Bulgaria ar putea avea operaționale sisteme de apărare germane IRIS-T SLM, capabile să neutralizeze amenințări aeriene, drone și rachete de croazieră, însă neputincioase împotriva atacurilor hipersonice. În prezent, Diehl Defense lucrează la dezvoltarea unei noi variante, IRIS-T NYDEF, special concepută pentru a combate rachetele hipersonice, dar care nu va fi gata la timp pentru a soluționa vulnerabilitățile curente. În regiune, bateriile Patriot staționate în Grecia și România reprezintă principalul factor de descurajare.

La situația tensionată se adaugă percepțiile de amenințare la adresa însăși existenței Serbiei. Potrivit lui Vladimir Djukanovic, membru al Partidului Progresist Sârb aflat la guvernare, un posibil atac din partea Croației, Albaniei și Kosovo devine inevitabil atunci când conflictele majore se vor diminua. Djukanovic consideră că strategia de „înarmare până la dinți” a Serbiei este vitală pentru descurajare și supraviețuire.

La Tirana, pe 18 martie 2025, a avut loc semnarea unei declarații de cooperare în domeniul apărării de către Croația, Albania și Kosovo, în ciuda faptului că Bulgaria a afirmat în mai multe rânduri că nu intenționează să se implice în nicio alianță militară în afara NATO.

Concentrându-se pe consolidarea capacităților militare, acordul trilateral prevede exerciții comune și schimburi de experiență între forțele participante. De asemenea, cooperarea vizează atacuri cibernetice și campanii de dezinformare, pe lângă amenințările hibride. Semnatarii acestui acord au reconfirmat angajamentul lor față de integrarea euro-atlantică, inclusiv în cadrul NATO, și sprijină participarea Kosovo la inițiative precum Parteneriatul pentru Pace, care au drept scop consolidarea relațiilor de alianță.

Se înregistrează o posibilă schimbare majoră în echilibrul de putere din regiunea Balcanilor, odată cu Serbia care a intrat în posesia rachetelor hiper-sonice de tip CM-400 și în urma dezvoltării unei cooperări în domeniul apărării cu țările limitrofe, precum și a unei retorici regionale tot mai tensionate.

Nu există nicio declarație directă

care să confirme sau să infirme această situație. În acest context, Bulgaria se confruntă cu anumite limite în ceea ce privește apărarea sa aeriană, ceea ce o face vulnerabilă în fața unor potențiale atacuri de mare precizie și viteză. Pentru a-și asigura o descurajare eficientă, țara respectivă se bazează pe sprijinul sistemelor aliate, printre care se numără și bateriile Patriot.

COMENTARII / 0