Cafea decofeinizată, surpriză în reducerea stresului

Un nou studiu a arătat că efectele cafelei asupra intestinului și creierului sunt mai complexe decât se credea anterior.
Descoperirile recente arată că această băutură are un impact asupra microbiomului intestinal, a capacității de memorare și a stării generale de spirit.
Rezultatele obținute sugerază că atît cafeaua care conține cofeină, cît și cea decofeinizată sunt capabile să schimbe felul în care funcționează bacteriile din intestin și să aibă repercusiuni diferite asupra nivelului de stres, a capacității de concentrare și a funcțiilor cognitive.

Studiile privind efectele cafelei au demonstrat că aceasta are un impact semnificativ asupra stării noastre fizice și mentale, fiind una dintre cele mai populare băuturi la nivel global.
Rezultatele unui nou studiu arată că atât cafeaua care conține cofeină, cât și cea decofeinizată au efecte distincte asupra microbiomului intestinal și a anumitor funcții cognitive.

Într-o abordare inovatoare, oamenii de știință de la APC Microbiome Ireland, un centru de cercetare afiliat University College Cork, au efectuat o analiză detaliată a impactului cafelei asupra conexiunii dintre intestin și creier, un sistem de comunicare bidirectională între microbiomul intestinal și creier.

Citește șiCum poți decontamina gratuit apa de la robinet de microplastice: Metoda simplă testată în laborator de medici

Un studiu recent, susținut de Institute for Scientific Information on Coffee (ISIC), a fost făcut public prin intermediul prestigioasei reviste Nature Communications.

Nu sunt declarații directe care necesită reproducere.

În urma acestui studiu, au fost obținute rezultate interesante.
Rezultatele cercetării au fost prezentate într-un mod detaliat în publicația menționată.

a fost restructurat la

Impactul pozitiv al cafelei asupra proceselor digestive și a bunăstării mentale a fost recunoscut de o perioadă îndelungată, însă mecanismele biologice care stau la baza acestor efecte rămân parțial neclare.

Rezultatele unei investigații recente au scos la iveală modul în care consumul de cafea influențează microbiota intestinală, procesele metabolice și anumite aspecte psihologice.

Un grup de cercetare a adunat 31 de persoane care beau cafea și un alt grup similar de 31 de persoane care nu consumă această băutură. Fiecare participant a fost supus unei evaluări psihologice detaliate și a completat jurnale în care au înregistrat consumul de cofeină și obiceiurile alimentare.

Un organ insuficient cercetat, adesea trecut cu vederea, ar putea juca un rol semnificativ în longevitate, potrivit unui studiu recent.
Au fost examinate probele de scaun și urină pentru a investiga transformările microbiomului intestinal și modificările auto-raportate ale stării de spirit și ale nivelului de stres.

Cofeinomani au fost catalogați drept persoane care consumă în mod regulat trei până la cinci cești de cafea zilnic, o cantitate considerată moderată și sigură de către Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA).

La o perioadă de două săptămâni după oprirea consumului de cafea, evaluările psihologice și colectarea probelor biologice au continuat pentru participanți. Modificări considerabile ale profilului metaboliților din intestin au fost observate la consumatorii obișnuiți de cafea, spre deosebire de cei care nu consumau cafea, în acest interval de timp.

Cafeaua decofeinizată a fost reintrodusă într-un protocol desfăşurat în orb, alături de varianta cu cofeină. Rezultatele au arătat că jumătate dintre participanţii care au consumat cafea decofeinizată şi cealaltă jumătate care a primit cafea cu cofeină au raportat niveluri reduse de stres, depresie şi impulsivitate. Aceste descoperiri indică faptul că efectele asupra stării de spirit nu sunt determinate exclusiv de cofeină.

Studiul a arătat că persoanele care beau cafea au Eggertella sp și Cryptobacterium curtum în cantități mai mari în intestin decât cele care nu consumă cafea.
Aceste descoperiri sugerează că Eggertella sp ar putea juca un rol în reglarea producerii de acizi în stomac și intestine, în timp ce Cryptobacterium curtum pare să fie implicată în crearea acizilor biliari.

Nu există date suplimentare în original care să necesite citate.

Rezultatele cercetării indică o posibilă legătură între consumul de cafea și modificările în flora intestinală, inclusiv niveluri ridicate ale acestor bacterii.

Anumite mecanisme pot juca un rol crucial în eradicarea microbilor intestinali nocivi și diminuarea riscului de infecții gastro-intestinale. Firmicutes, un grup de bacterii, au fost găsite în cantități mai mari, iar cercetările anterioare au arătat că acestea sunt asociate la femei cu o stare emoțională pozitivă.

Rezultate neașteptate au arătat că doar subiecții care au băut cafea decofeinizată au prezentat îmbunătățiri semnificative ale capacităților de învățare și de memorare. Cercetătorii sugerează că aceste efecte pozitive ar putea fi atribuite polifenolilor și altor substanțe conținute în cafea, și nu cofeinei în sine.

Rezultatele cercetării au arătat că cafeaua decofeinizată are un efect pozitiv asupra reducerii stresului și anxietății, însă într-o manieră diferită față de cea cu cofeină.
Se pare că cofeina este asociată cu îmbunătățirea vigilenței și atenției, pe lângă reducerea anxietății.
De asemenea, s-a observat că cofeina este legată de un risc mai scăzut de inflamație.

Legătura dintre sănătate intestinală și cea psihică a devenit un subiect tot mai dezbătut în rândul publicului.
Profesorul John Cryan, investigator principal la APC Microbiome Ireland, University College Cork și autor coordonator al studiului, a afirmat următoarele:

„Interesul public pentru sănătatea intestinală a crescut foarte mult. Relaţia dintre sănătatea digestivă şi cea psihică este tot mai bine înţeleasă, însă mecanismele prin care cafeaua influenţează această axă intestin-creier au rămas neclare”

Influența cafelei asupra florei intestinale a fost studiată de un cercetător, care a descoperit că aceasta poate schimba activitatea microorganismelor și metaboliții pe care aceștia îi utilizează.
Cercetătorul a menționat că

atât cafeaua cu cofeină, cât şi cea decofeinizată pot influenţa sănătatea prin mecanisme diferite, dar complementare

.
Prin urmare, se pare că ambele tipuri de cafea au un impact pozitiv asupra sănătății, dar prin mijloace distincte.