În România, fiecare an, se înregistrează mii de decesi din cauza căldurii. În urma unor cercetări recente efectuate asupra 854 de orașe europene, s-a constatat că în anul 2025 s-au înregistrat în jur de 24.000 decesi legați de căldurii, dintre aceștia aproximativ 16.500 (68%) fiind atribuiți schimbărilor climatice provocate de activitățile umane.
62.775 de deces în Europa în anul 2024, dintre care 4.943 în România, reprezentând 7,9% din total. În verile anilor 2022 și 2023, s-au raportat 61.672 deces legate de căldură și, respectiv, 47.690. Ratele cele mai ridicate au fost observate în regiunile sudice și estice ale continentului, iar grupurile cele mai afectate au fost persoanele în vârstă și femeile.
În vara anului 2025, în România, potrivit datelor din raportul Starea Climei 2026, căldura a fost asociată cu 2.879 de decese, echivalentul a 151 de decese la un milion de locuitori.
Citește șiCe fac oamenii a-și proteja sănătatea iarna: 7 obiceiuri cheie
Circa o deces pe 26 de cazuri înregistrate în perioada menționată (sau o deces pe 80 în raport cu întregul an) poate fi atribuită temperaturilor ce au depășit pragul de confort. Conform sursei citate, de la 2015, fiecare increment de 1°C în Europa a fost legat de circa 35 decese suplimentare la fiecare milion de locuitori.
În Europa, anul 2025 a fost, conform Copernicus Climate Change Service, al treilea cel mai cald an începând cu 1940, cu o temperatură medie de 10,41°C (cu +1,17°C față de perioada de referință 1991-2020 și cu -0,30°C față de anul 2024, cel mai cald an). În România, 2025 a fost al patrulea cel mai cald an, cu o temperatură medie de 11,95°C (cu +1,22°C față de perioada de referință 1991–2020 și cu -1,15°C față de 2024, cel mai cald an). În vara 2025 au fost înregistrate patru valuri de căldură, cel mai lung de 10 zile consecutive, care au expus peste 70% din teritoriul României temperaturilor extreme, iar pe 26 iulie a fost înregistrată temperatura maximă de 43,4 °C la Calafat.
Autorii analizei au comparat estimarea mortalității atribuite căldurii cu numărul de deceselor în urma accidentelor rutiere.
În 2025, incidentele rutiere au determinat 68 de decese pe milion de locuitori, adică aproximativ 1.300 de victime în România, poziționându‑se la al doilea loc în Uniunea Europeană, după Bulgaria, care a înregistrat 71 de decese pe milion, conform datelor preliminare ale Comisiei Europene. În alte cuvinte, în doar patru luni, căldura a generat peste dublul numărului de decese asociate cu accidentele rutiere pe parcursul întregului an.
Specialiștii susțin că mortalitatea asociată căldurii în România nu se manifestă în mod egal pe tot parcursul sezonului cald (iunie-septembrie), ci rezultă dintr-un număr limitat de evenimente care pot fi detectate și anticipate.
Mai mult, două treimi din numărul de decesi aparține unui grup care reprezintă 8% din populație. Vârsta înaintată se dovedește a fi unul dintre cei mai importanți factori în discuțiile privind mortalitatea asociată căldurii.
În funcție de vârstă, s-au înregistrat 2.070 decesi în rândul celor cu 75 de ani și peste, comparativ cu 1.090 în rândul grupului tânăr. Când se analizează rata mortalității, diferența devine și mai pronunțată: pentru persoanele peste 75 de ani, se calculează 1.319 decesi pe milion de locuitori, în timp ce pentru cei sub 75 de ani, cifra este de 62 decesi pe milion. În anul 2025, probabilitatea ca un vârstnic să sufere din cauza căldurii a crescut cu aproximativ 21 de ori față de cea a unei persoane mai tinere.
1.173 de decese în rândul femeilor în vârstă, comparativ cu 897
Efectul temperaturilor extreme asupra mortalității variază semnificativ de la un județ la altul din România. În vara 2025, cele mai mari cifre estimate au aparținut județului Teleorman, unde 490 de decese au fost legate de căldurii la un milion de locuitori, urmate de Dolj (388), Brăila (360), Giurgiu (341), Călărași (324), Olt (318) și Ialomița (297). Pe de altă parte, cifre semnificativ mai mici au fost estimat în anumite județe din centrul și nordul națiunii: 18 decese la un milion în Bistrița-Năsăud, 24 în Harghita, 33 în Maramureș și 35 în Cluj.
Diferențierea regională devine clară și când se examinează județele în ansamblu: în regiunile sud și sud‑est, rata medie a deceselor a ajuns la 239 pe milion de locuitori, în contrast cu 58 în centrul și nordul țării. Aceste date arată că efectul căldurii asupra mortalității este semnificativ mai pronunțat în sud și sud‑est în sezonul estival al anului 2025.
În același timp, relația dintre temperatură și mortalitate nu este uniformă în toate zonele. Temperatura la care riscul de deces cauzat de căldură este cel mai redus variază cu aproximativ 5°C în întreaga țară, de la 18,4°C în Suceava până la 23,4°C în Teleorman. Aceste variații indică faptul că locuitorii din diferite regiuni sunt adaptați la condiții climatice locale distincte.
Valorile ridicate ale mortalității asociate căldurii din sudul și sud-estul României nu pot fi explicate doar prin temperatură. Expunerea mai mare la căldură se combină cu factori demografici și socio-economici care pot amplifica vulnerabilitatea, precum ponderea ridicată a populației vârstnice, caracterul predominant rural al unor județe, veniturile mai reduse, posibilitățile mai limitate de răcire a locuințelor și accesul diferit la servicii medicale”, se mai precizează în raportul citat.
În zonele urbane se constată, de asemenea, un alt nivel de expunere, în special datorită amplificării fenomenului de insulă de căldură și a temperaturilor nocturne mai ridicate. În București, estimările indică 425 de victime cauzate de căldură în anul 2025, echivalentul a 248 de decese pe milion de locuitori. În Ilfov, rata estimată este de 110 decese la milion de rezidenți, ceea ce se traduce în aproximativ 67 de decesi.
„Dacă reprezentăm rata mortalității din fiecare sezon cald (2015-2025) în funcție de temperatura medie din perioada iunie-septembrie, valorile celor unsprezece ani se aliniază aproape pe o linie dreaptă. Altfel spus, fiecare grad suplimentar de căldură din sezonul cald corespunde unei creșteri de aproximativ 89 de decese atribuite căldurii la un milion de locuitori, ceea ce înseamnă aproximativ 1.700 de decese în plus, la nivel național. Această valoare este de ordinul a două ori și jumătate mai mare decât media europeană, deși cele două estimări nu sunt direct comparabile”, mai afirmă autorii documentului.
În 2023, un raport realizat de Nature Medicine a indicat că, în Europa, fiecare creștere de 1°C a temperaturii la nivel continental a determinat 35,3 decese suplimentare pe milion de locuitori în perioada 2015–2022.
Cercetătorii care au realizat studiul s-au ocupat de modul în care temperaturile foarte ridicate influențează sănătatea umană. În primul rând, căldura perturbează somnul și confortul, apoi afectează starea de bine, activitatea și eficiența la locul de muncă, aduce stres și afectează sănătatea mintală, iar doar în situații extreme determină apelul la servicii medicale, internarea sau chiar decesul.
Un individ poate suferi, din cauza căldurii, o pierdere majoră a calității vieții fără a dezvolta o boală și fără a consulta vreodată un medic. Această serie de evenimente susține schimbarea de la o perspectivă focalizată exclusiv pe mortalitate și morbiditate la una care urmărește întregul spectru al efectului căldurii asupra sănătății și a calității vieții.
Binele și calitatea existenței reflectă impacturi mai extinse: somnul, confortul, funcționarea zilnică, eficiența muncii și implicarea în activități sociale.
În căldură, cele două fenomene sunt interdependente: deteriorarea somnului și oboseală crescută modifică dispoziția și capacitatea de a face față stresului, iar restrângerea activităților și a interacțiunilor sociale amplifică vulnerabilitatea psihologică.
Căldura nu provoacă doar efecte asupra inimii, plămânilor și rinichilor. Ea reprezintă una dintre cele patru moduri prin care schimbările climatice afectează sănătatea mintală, alături de fenomenele meteorologice extreme, poluarea aerului și transformările climatice generale.
Contactul cu temperaturi extreme perturbe somnul, intensifică iritabilitatea și oboseala, compromite funcțiile cognitive, ampl
Dacă o persoană suferă deja de o tulburare psihică, căldura se transformă într-un risc suplimentar. Impactul schimbărilor climatice asupra sănătății mintale este probabil comparabil cu cel asupra sănătății fizice, însă până în prezent s-au realizat doar câteva inițiative pentru a cuantifica această povară, pentru a analiza efectul său pe termen lung asupra societății sau pentru a căuta modalități de contracare. Secțiunea „Căldura și sănătatea în România” din raportul Starea Climei 2026 a fost redactată de Bogdan Antonescu, Valentin Veron Toma, Adena Eliza Croitoru, Luminița Mărmureanu și Dragoș Ene.
COMENTARII / 0