Călin Georgescu a avut drept obiectiv, prin declarațiile sale publice făcute în perioada 2020-2025, să schimbe percepția publică în legătură cu curentul fascist și mișcarea legionară, potrivit procurorilor care l-au trimis în judecată pe fostul candidat la președinție.
„produce o schimbare de percepție”
era scopul declarat, iar ideile promovate de Georgescu vizau și justificarea violenței ca mijloc de atingere a unor obiective considerate legitime, după cum arată procurorii.
Procurorii au evidențiat că aceste idei includeau și „posibilitatea utilizării violenței pentru atingerea unor scopuri caracterizate drept legitime”.
Citește șiCâți bani la pensie după 15 ani? De ce doi români pot avea diferite
Călin Georgescu este vizat într-un dosar care a fost analizat de Digi24.ro, dosar care se referă la presupusele activități de propagandă legionară ale acestuia. Noul termen al procesului este stabilit pentru data de 28 aprilie și va avea loc la Judecătoria Sectorului 1.
În cadrul acestui dosar, Călin Georgescu, fostul candidat la președinție, a făcut o serie de declarații publice între 2020 și 2025, care au fost adunate de procurori și incluse în dosar, cu accent pe identificarea unor posibile elemente de propagandă legionară.
În cadrul anchetei, procurorii au scos în evidență o declarație a lui Călin Georgescu din octombrie 2021, rostită în Piața Universității, unde Georgescu a imitat discursului mareșalului Ion Antonescu din 6 octombrie 1940, reproducând atât cuvintele, cât și gesturile și tonul acestuia.
În urma analizei activității sale publice într-un anumit interval de timp, s-a ajuns la concluzia că Călin Georgescu a exprimat, în mod ilegal, opinii care au demonstrat o consecvență ideologică pro-legionară și legături cu persoane care promovează ideologia neolegionară în mediul online, potrivit rechizitoriului obținut de Digi24.ro.
Nu sunt informații din surse directe
nu este cazul, însă se poate reformula astfel:
Pe perioada 16 iunie 2020 – 16 mai 2025, în cadrul unor interviuri, declarații și postări online, acesta a făcut afirmații care au relevat o susținere ideologică pro-legionară și conexiuni cu promotori ai ideologiei neolegionare, se arată în rechizitoriul consultat de Digi24.ro.
În documentul de acuzație, Călin Georgescu este descris ca având drept scop, prin declarațiile sale publice, schimbarea percepției asupra încadraării istorice a curentului fascist și a mișcării legionare, în scopul normalizării și revitalizării legionarismului și a figurilor istorice asociate acestei ideologii.
Procurorii susțin că acesta a lansat mai multe declarații xenofobe și laudative la adresa lui Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu și Ion Mota.
Călin Georgescu a fost acuzat de procurori de creare a unui discurs care a imitat mesajul, tonul și gesturile unor figuri proeminente ale curentului legionar.
Procuroii au susținut că Georgescu a utilizat principii, termeni și teme specifice acestui curent pentru a atrage adepți și simpatizanți.
Acuzația a fost construită pe particularitățile și modul de construcție a discursului, precum și pe nuanțele surprinse și destinatarii vizați de acesta.
nu are nevoie de reformulare deoarece nu exista un citat direct in textul original deci
nu se utilizează.
Ancheta procurorilor se bazează pe legăturile lui Călin Georgescu cu persoane care simpatizează mişcarea legionară. Aceste conexiuni au ridicat suspiciuni în rândul anchetatorilor. Procurorii consideră că Georgescu a întreţinut relaţii strânse cu adepţii acestei mişcări.
În același dosar, Călin Georgescu este descris ca fiind înconjurat de persoane cu opinii antidemocratice, care promovează idei fasciste, legionare, xenofobe și negaționiste, potrivit procurorilor.
Aceștia subliniază că cercul apropiat al lui Călin Georgescu este format din indivizi cunoscuți pentru susținerea și promovarea unor astfel de idei.
Ancheta a scos la iveală o conexiune între Călin Georgescu și Marian Motocu, acest din urmă fiind un adept al mișcării legionare care a fost deferit justiției pentru propagandă legionară și incitare la ură, acuzații similare fiind acum formulate și împotriva lui Călin Georgescu.
Perchezițiile efectuate în telefonul lui Marian Motocu au scos la iveală un material video care îl prezintă pe acesta alături de Călin Georgescu, precum și o conversație înregistrată în care fostul candidat la președinție i-a adresat lui Motocu asigurări că „va avea locul lui” în cadrul unuia dintre proiectele lui Georgescu.
Se aduc acuzații grave în cazul respectiv, Motocu fiind acuzat că
în septembrie 2024 a apelat la Ambasada Rusiei și a cerut să vorbească cu Evgeni Ignatiev
(fost adjunct al atașatului militar al Federației Ruse la București, care a fost ulterior expulzat în 2025).
În ceea ce privește gruparea condusă de Motocu, procurorii au stabilit că, la începutul investigațiilor penale, era posibil ca aceasta să fie afiliată unei organizații de tradiție fascistă, cu prezență în multiple regiuni ale țării, având drept obiectiv constituirea unui nucleu de extremă dreaptă, sub umbrela unui curent național, care în perspectivă să conducă la acte de violență îndreptate împotriva personalităților politice, evreilor, magistraților, formațiunilor politice sau străinilor.
Călin Georgescu este acuzat, potrivit documentelor oficiale, că a făcut parte dintr-o grupare a cărei componență include foști militari în rezervă cu grade de ofițer în diverse instituții ale statului.
În cadrul anchetei, Călin Georgescu a fost considerat a fi apropiat de Motocu și Eugen Sechilă, despre care se discută pe larg pe site-ul Digi24.ro, iar această conexiune a fost considerată de către procurori a fi un aspect cheie pentru înțelegerea ideologiei și doctrinei politice a lui Georgescu.
Nu există nicio declarație directă care să poată fi reprodusă aici.
Această legătură a fost evidențiată ca fiind „esențială” pentru a înțelege întreaga doctrine ideologică și politică a inculpatului Călin Georgescu.
Călin Georgescu este descris de sursa citată ca fiind o persoană ale cărei caracteristici se aliniază perfect cu implementarea propriilor idei politice, care au fost declarate a fi similare.
Platforma sa politică este astfel concepută încât să reflecte principiile și liniile de acțiune pe care acesta și le-a propus, potrivit aceleiași surse.
Potrivit procurorilor, afirmațiile făcute de martorii Marian Motocu și Eugen Sechilă în cadrul acestui dosar sunt extrem de importante și demonstrează o înclinație clară a inculpatului, Călin Georgescu, către ideologia legionară și personalitățile sale proeminente.
Sunt revelatoare și trădează apetența inculpatului (n.r. Călin Georgescu) pentru ideologia legionară și exponenții săi de marcă
În cadrul anchetei, Călin Georgescu a fost acuzat că a promovat idei care se aliniază la „valori specifice acestui curent politic și religios de extremă dreaptă, care include ultranaționalismul și ideea că violența poate fi utilizată pentru a atinge obiective considerate legitime”.
„principiile specifice acestui curent politico-religios de extremă dreapta, precum ultranaționalismul, și acceptarea posibilității utilizării violenței pentru atingerea unor scopuri caracterizate drept legitime”
sunt considerate de anchetatori drept principii cheie ale curentului de extremă dreaptă pe care Călin Georgescu îl promovează.
În cadrul acestei investigații, Călin Georgescu și Horațiu Potra sunt menționați ca având o conexiune relevantă, potrivit procurorilor. Acestora li se impută, într-un alt caz judiciar, încercarea de a submina ordinea de stat. Cei doi sunt acuzați de tentativă la răsturnarea ordinii constituționale și sunt trimiși în judecată într-un dosar penal distinct.
Dosarul privind tentativa de lovitură de stat, în care Georgescu și Potra sunt implicați, a ajuns la o nouă decizie. Excluderea mai multor probe a fost o parte a procesului.
Se presupunea că Georgescu avea planuri de a părăsi teritoriul național, motiv pentru care organitățile judiciare au adunat suficiente probe.
În urma unui dosar analizat de Digi24.ro, rezultă că, la data de 19 iunie 2025, procurorii Parchetului General au solicitat acordul instanței pentru a putea efectua supravegherea lui Călin Georgescu.
Conform susținerilor acestora, existau date și informații disponibile la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, care sugerau că Călin Georgescu avea planuri de a
părăsi teritoriul României în vederea sustragerii de la urmărirea penală
.
Călin Georgescu era așteptat de procurori să aibă o întâlnire cu un individ la data de 20 iunie 2025, scopul fiind discutarea detaliilor privind părăsirea teritoriului României.
Procurorii au menționat că această întâlnire avea drept scop stabilirea modalității în care Călin Georgescu urma să părăsească țara.
Călin Georgescu a fost acuzat de către procurori că a încercat să părăsească țara cu ajutorul unei persoane necunoscute.
Motivația din spatele acestei acuzații a fost necesitatea de a clarifica scopul unei întâlniri și de a stabili cine ar fi putut ajuta fostul candidat la președinție să iasă din România.
În acest context, scopul declarat era acela de a înțelege „obiectul întâlnirii și a identificării persoanei care îi poate facilita inculpatului Călin Georgescu ieșirea de pe teritoriul României”.
În urma unei anchete, s-a obținut acordul necesar pentru monitorizarea activității celui care fusese anterior candidat la președinție, însă această informație nu a avut un rezultat concret.
În urma unei evoluții recente, se reamintește că Călin Georgescu făcuse publică declarația sa de retragere din spațiul public în data de 27 mai 2025.
La o perioadă de timp relativ scurtă, Călin Georgescu a prezentat documente medicale suplimentare la dosar, sugerând necesitatea unei deplasări în Israel pentru continuarea investigațiilor medicale, în special la un spital situat în Beer Sheva, atât pentru el, cât și pentru soția sa.
Nu sunt necesare declarații suplimentare.
Informații suplimentare au fost obținute de către procurorii Parchetului General cu puțin timp înainte de această dezvoltare, fiind aproape de momentul în care aceste noi documente au fost adăugate la dosar.
În legătură cu acest caz, se reamintește un alt dosar DNA care a avut ca obiect acuzații de trafic de influență aduse unui om de afaceri din Vaslui.
Acest dosar, deschis anul trecut, scoțea la iveală o nouă tentativă a lui Călin Georgescu de a părăsi teritoriul României.
Informații suplimentare pot fi găsite AICI: Identitatea lui Constantin Hanț, un om de afaceri menționat în înregistrările DNA ca fiind mândru că înceracă să faciliteze ieșirea din țară a lui Călin Georgescu, poate fi aprofundată.
COMENTARII / 0