Fostul candidat la președinție Călin Georgescu îl acuză pe președintele Nicușor Dan că vrea să angajeze România în război prin participarea țării noastre la Comandamentului operațional pentru Forța Multinațională în sprijinul Ucrainei. El susține că este un „gest sinucigaș” și cere Parlamentului să nu voteze cererea președintelui ca România să participe cu maximum 20 de militari la Comandamentului operațional, care este localizat în Franța și Marea Britanie. Mesajul lui Călin Georgescu vine la nici două ore după ce Administrația Prezidențială a transmis un comunicat în care avertizează asupra propagării în mediul online a unor narațiuni false, potrivit cărora România ar urma să trimită militari în Ucraina și precizează că țara noastră nu va trimite trupe pe front.
României ca actor strategic obține superioritatea prin postura de neutralitate față de orice conflict: aceasta ne face un partener căutat pentru pace, nu un instrument de război.
Acestă acțiune este gravă și insuficient explicată țării. Este un pas auto-distructiv spre implicarea României într-un conflict care nu ne aparține — începutul unui traseu care, odată deschis, va fi dificil de închis.
Citește șiPrima reacţie a jurnalistului Ovidiu Vanghele, după ce Nicușor Dan i-a interzis accesul la Cotroceni: „Am o singură supărare”
Miza nu este numărul militarilor, ci angajamentul politico-militar al României. Chiar și trimiterea unui singur militar poate atrage întreaga țară în logica unui conflict. România trebuie să apere pacea și buna înțelegere, în țară, în regiune și dincolo de ea. Există o singură soluție responsabilă: diplomația permanentă. Securitatea țării se consolidează prin dialog și comunicare, nu prin conflict”, a scris Călin Georgescu miercuri, într-un mesaj pe Facebook.
Georgescu solicită ca Parlamentul să anuleze cererea lui Nicușor Dan, deoarece:
„fără voia poporului, nimeni nu are mandatul de a angaja România într-un război care nu ne aparține”.
„Înainte de orice vot al Parlamentului, românii trebuie să cunoască mandatul, temeiul juridic, lanțul de comandă, regulile de angajare, costurile și condițiile retragerii. Toate finanțările politice și media
Parlamentul României trebuie să acționeze cu maturitate, responsabilitate și claritate, respingând această cerere în spirit patriotic. Oricine votă devine partener în abandonarea interesului național și își asumă o responsabilitate istorică față de poporul român, a adăugat Călin Georgescu.
El afirmă că Nicușor Dan dorește să-și protejeze poziția și se supune instrucțiunilor altora, solicitând ca parlamentul să
„urgenteze”
procedura de suspendare a președintelui.
Nicușor Dan protejează în prezent poziția sa personală, nu interesele naționale. În schimbul postului obținut prin acorduri, el își direcționează acum atenția către beneficiile României. Pentru a disimula compromisurile sale și a păstra controlul, el acționează sub instrucțiunile celor care l-au plasat la Cotroceni, contrar voinței cetățenilor.
Acest demers, alături de faptele deja cunoscute, dovedește că prezența lui la Cotroceni a devenit un pericol real pentru siguranța, independența și suveranitatea țării. În acest sens, reiterez și solicitarea adresată Parlamentului României de a urgenta procedura de suspendare din funcție a lui Nicușor Dan.
Domnilor parlamentari, interesul principal al României este pacea. Astăzi aveți ocazia de a o asigura. Nu lăsați ca iresponsabilitatea unui om să se transforme în povara întregului popor.
Îi îndemn pe mamele din România să se roage pentru înțelepciunea celor în funcții de conducere.
Copiii noștri sunt o binecuvântare de la Dumnezeu și apartin familiilor lor, nu războaiel
Ce solicitări a adresat Nicușor Dan Parlamentului?
Președintele Nicușor Dan a solicitat, marți, ca Parlamentul să aprobe implicarea Armatei României cu un număr de până la 20 de militari, în cadrul Comandamentului operațional dedicat Forței Multinaționale care susține Ucraina, precum și în structurile de comandă și control aferente.
Trebuie menționat că Comandamentului operațional pentru Forța Multinațională în sprijinul Ucrainei este localizat, prin alternanță, în Franța și marea Britanie, nu în Ucraina.
Birourile permanente ale Camerei Deputaților și Senatului s-au adunat marți și au decis să transmită Comisiilor de apărare o solicitare, care va fi introdusă în ordinea de zi a plenului comun.
„Agresiunea militară a Federației Ruse împotriva Ucrainei a condus, în plan regional, la deteriorarea semnificativă a mediului de securitate european, determinând plasarea statelor din regiunea Mării Negre, inclusiv a României, într-o zonă de insecuritate persistentă. În acest context, s-a constituit ‘Coalition of the Willing – Coaliția de Voință pentru Ucraina’, cu scopul de a asigura, după încheierea unui acord de încetare a focului, un sistem de garanții politice și juridice pentru Ucraina. În vederea implementării deciziilor de nivel politic, în domeniul militar, în anul 2025, a fost activat Comandamentul operațional pentru Forța Multinațională în sprijinul Ucrainei, structură cu caracter rotațional, dislocată, prin alternanță, în Franța și Marea Britanie”, se arată în scrisoarea transmisă Parlamentului pe 30 martie, potrivit Agerpres.
Potrivit documentului, „planificarea în cadrul Comandamentului se desfășoară la nivel strategic, este direcționată către îndeplinirea obiectivelor strategice ale Coaliției de Voință și urmărește realizarea acțiunilor, cu utilizarea cât mai eficientă a resurselor la dispoziție”.
„Armata României poate contribui cu personal de stat major la Comandament și structurile de comandă și control subordonate acestuia, în domenii critice precum planificarea strategică, operații curente, securitate și apărare cibernetică. Participarea Armatei României la acest demers ar contribui la creșterea vizibilității, la proiectarea intereselor noastre naționale și ar demonstra o atitudine proactivă, precum și continuitate în raporturile cu partenerii strategici”, a arătat șeful statului.
În plus, președintele afirmă că
„această contribuție s-ar alinia cu angajamentele naționale care vizează promovarea stabilității și a securității în vecinătatea României, precum și promovarea profilului României ca actor strategic”.
În scrisoarea președintelui se mai arată că „națiunile cadru au subliniat că participarea, la acest moment, în procesul de planificare nu implică și obligația de a disloca capabilități pe teritoriul Ucrainei și că viitoarele potențiale contribuții vor fi supuse restricțiilor și aprobărilor naționale”.
„Drept urmare, în acord cu poziția constantă a României față de conflictul din Ucraina, statutul României în cadrul UE, poziția geografică a țării noastre și în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 291/2007 privind intrarea, staționarea, desfășurarea de operațiuni sau tranzitul forțelor armatelor străine pe teritoriul României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, vă adresez rugămintea de a încuviința participarea Armatei României, începând cu trimestrul II/2026, cu până la 20 de militari, personal de stat major, în cadrul Comandamentului operațional pentru Forța Multinațională în sprijinul Ucrainei și în structurile de comandă și control subordonate acestuia”, se precizează în document.
În același timp, liderul țării a cerut aprobarea ca reorganizarea contribuției naționale la Comandamentul operațional pentru Forța Multinațională în sprijinul Ucrainei și la structurile de comandă și control asociate să fie realizată cu consimțământul ministrului Apărării Naționale, respectând plafonul efectivelor stabilit și aprobat.
Administraţia Prezidenţială: România nu expediază soldați în Ucraina
Tot miercuri, cu două ore înainte de mesajul lui Călin Georgescu, Administrația Prezidențială a transmis un comunicat în care afirmă că în ultimele zile se propagă în mediul online o naraţiune falsă potrivit căreia România ar urma să trimită militari în Ucraina pentru a participa la război.
Palatul Cotroceni afirmă că se referă la o
„manipulare alarmistă care distorsionează deliberat o decizie administrativă cu scopul de a alimenta teoria nefondată a atragerii României în conflict”
, subliniind că se bazează pe cererea adresată Parlamentului.
Administrația Prezidențială a mai transmis în mesaj că România nu va va trimite trupe combatante pe front în Ucraina.
Aceste acțiuni concrete și confirmabile sunt:
Președintele României a cerut Parlamentului să aprobe implicarea țării cu 20 de militari în cadrul Comandamentului operațional al Forței Multinaționale care susține Ucraina, precum și în structurile de comandă și control aferente. Nu există prezență pe front, deoarece România nu trimite trupe combatante în Ucraina și nici militari pe linia de luptă.
Într-un spațiu protejat, situat pe teritoriul unui aliat, structura de comandă funcționează pe bază de rotație și își desfășoară operațiunile în Franța și Marea Britanie, fiind separată cu mii de kilometri de linia frontului.
Efectivul militar românesc este extrem de redus, dedicat exclusiv activităților de coordonare și nu
COMENTARII / 0