Judecătorul de la Tribunalul București, care a emis hotărârea de a înlocui arestul preventiv cu arestul la domiciliu pentru Călin Georgescu, prezintă mai multe motive pentru această alegere. Totuși, magistratul subliniază că nu există justificări pentru o măsură mai blândă, cum ar fi controlul judiciar, menționând gravitatea acuzațiilor formulate de procurorii DIICOT,
„o posibilă perseverență infracțională”
, și intenția de a părăsi România, conform motivării deciziei de luni.
Citește șiPeste 39 de milioane de euro pentru modernizarea canalului colector de pe strada Râului din Craiova, prin Tranziție Justă
De la primele momente, trebuie subliniat că judecătorul din Tribunalul București nu a adus în discuție conceptul de „suspiciunii rezonabile” privind faptul că Georgescu a comis infracțiunile pentru care este acuzat în dosarul DIICOT.
Acesta susține, însă, că „până în prezent nu există nicio dovadă în sensul că inculpatul Călin Georgescu ar fi primit, direct sau prin intermediari, vreun folos patrimonial injust rezultat din comiterea infracțiunilor de care este acuzat”.
CITEȘTE ȘI: sumele aferente afaceristului pierdut de Georgescu ar fi ajuns în conturile unei entități subiect de anchetă în Statele Unite, entitate cu conexiuni cu Rusia (surse).
În scopul de a clarifica acuzațiile formulate de DIICOT în acest dosar, consultăm articolele publicate de Digi24.ro pe această temă, începând cu cel care a evidențiat exclusiv existența plângerii penale ce a condus la arestarea preventivă a lui Călin Georgescu:
judecătorul susține că Georgescu ar trebui să fie supus arestului la domiciliu.
Autoritățile judecătorești au ridicat subiectul dacă se satisface o altă condiție pentru a-l introduce pe Călin Georgescu în arrest preventiv.
„În prezent starea de pericol pentru ordinea publică generată de conduita inculpatului a suferit o diminuare care nu mai poate justifica în continuare cercetarea sa sub imperiul celei mai severe dintre măsurile preventive”, potrivit motivării judecătorului de la Tribunalul București.
Un element care să confirme concluzia prezentată mai sus constă în
timpul scurs de la data comiterii faptelor și de la data sesizării organelor judiciare până în prezent
.
Se constată că inculpaţii au rămas în libertate pentru o perioadă de peste 4 ani, începând cu prima notificare a autorităţilor judiciare referitoare la infracţiunea de înşelăciune. În această situație, se consideră
Tribunalul a invocat circumstanțele personale ale lui Călin Georgescu, evidențiind că este un adult matur, fără antecedente penale (deși a fost cercetat în mai multe dosare penale), care pare să se integreze bine în societate și este recunoscut în spațiul public pentru activitatea sa politică.
Instanța nu găsește motive care să demonstreze că inculpatul prezintă un pericol semnificativ de a comite noi infracțiuni, a căror prevenire ar fi posibilă doar prin arest preventiv, sau că nu ar respecta cerințele unei măsuri preventive mai blânde.
Totodată, mediatizarea situaţiei sale juridice împreună cu măsurile ferme adoptate de organele judiciare, au fost suficiente pentru a atrage atenţia opiniei publice asupra potenţialului infracţional al acestuia, reuşita unor activităţi infracţionale viitoare fiind astfel diminuată”, potrivit judecătorului de la Tribunalul București.
Un alt motiv menționat se referă la
„riscurile de afectare a bunei desfășurări a procesului penal, de sustragere de la urmărirea penală sau de judecată ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni”.
Judecătorul susține că nu există dovezi care să indice că inculpatul a încercat să perturbe în vreun fel buna desfășurare a procesului penal, așa cum se menționează în citat:
„nu există indicii în sensul că inculpatul ar fi încercat să afecteze în vreun fel buna desfășurare a procesului penal”.
„Deşi îşi face cunoscută intenţia de a părăsi teritoriul României pentru a locui în Italia, inculpatul afirmă în mod repetat că nu va realiza acest lucru oricum, ci numai după să aibă legal această posibilitate, după ridicarea controlului judiciar.”
În niciun moment nu îşi exprimă acesta intenţia de a fugi şi de a încălca obligaţiile impuse de organele judiciare, conştientizând consecinţele pe care o astfel de conduită le poate antrena”, se mai arată în motivarea citată.
Motivul pentru care Călin Georgescu nu poate fi supus controlului judiciar.
Judecătorul din Tribunalul București susține că cele 42 de zile de detenție preventivă au fost suficiente pentru a face inculpatul conștient de situația sa juridică și de riscurile la care se supune în cazul comiterii unor noi infracțiuni,
„a-l face pe inculpat conștient de situația sa juridică și de riscurile la care se supune în caz de comitere a unor noi infracțiuni”
În plus, magistratul subliniază în această motivare că plasarea lui Călin Georgescu în arest la domiciliu „este proporțională cu gravitatea abstractă și concretă a acuzațiilor aduse acestuia și este necesară” pentru a continua cercetările.
„Date fiind gravitatea acuzaţiei îndeosebi prin prisma prejudiciului produs şi nerecuperat integral, împrejurarea că inculpatul este cercetat în prezent în mai multe dosare penale, ceea ce reflectă o posibilă perseverenţă infracţională, dar şi faptul că acesta a avut sau are intenţia de a părăsi teritoriul României, apreciază judecătorul că o măsură preventivă mai puțin restrictivă de drepturi – controlul judiciar – nu ar fi aptă să asigure de o manieră la fel de eficientă atingerea scopurilor prevăzute”, este o altă concluzie care se desprinde din motivarea judecătorului de la Tribunalul București.
Tribunalul București a emis o hotărâre în data de luni, însă aceasta este supusă contestării, iar o decizie finală trebuie să fie adoptată de Curtea de Apel București. Până în prezent, hotărârile emise de Tribunalul București au fost respinse de Curtea de Apel.
Citează aici mai multe despre dispută juridică între magistrați, în acest dosar: Arestarea preventivă a lui Călin Georgescu. Toți judecătorii care au analizat cererile DIICOT s-au
COMENTARII / 0