Plenul Camerei Deputaților a respins, miercuri, proiectul de lege care prevedea utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale ale angajaților unor operatori economici de interes strategic. În cadrul propunerii se includeau majorarea plafonului creanțelor garantate și prelungirea intervalului în care salariații puteau solicita plata drepturilor restante.
Obiectivul inițiativei era să se aprobe Ordonanța de urgență a Guvernului 6/2026, prin intermediul căruia autoritatea executivă își propunea să intărească protecția socială a angajaților companiilor considerate de interes strategic și să ajusteze cadrul legislativ la realitățile economice actuale.
Actul normativ stabilise cadru general pentru identificarea operatorilor economici cu interes strategic. Criteriile și lista companiilor care ar fi inclus în această categorie trebuiau să fie ratificate prin hotărâre de Guvern.
Citește șiProtest împotriva mișcării Antifa în centrul Bucureștiului, organizat de o grupare de ultrași cu un istoric de acțiuni de extremă dreapta. Aproximativ 100 de participanți
Durata pentru care se puteau solicita creanțele salariale era preconizată să se extindă la 12 luni consecutive, dintre care 6 luni consecutive ar fi fost înainte de depunerea cererii, în cazul angajaților din cadrul operatorilor economici de interes strategic.
Fondul de garantare acoperă plata creanțelor salariale provenite din contractele individuale de muncă și din cele colective de muncă încheiate de salariați cu angajatorii, în cazul în care s-au emis hotărâri judecătorești definitive care deschid procedura de insolvență sau procedura de concordat preventiv.
Documentul prevede, de asemenea, că se poate achita anumite drepturi salariale înainte ca o hotărâre finală privind inițierea procedurii de insolvență să fie adoptată, însă numai dacă se îndeplinesc simultan mai multe condiții.
„Prin excepție de la aceste prevederi, anterior pronunțării unei hotărâri judecătorești definitive de deschidere a procedurii insolvenței, din Fondul de garantare se pot suporta creanțele salariale datorate de un angajator dacă sunt îndeplinite cumulativ mai multe condiții: licența sau autorizația indispensabilă desfășurării activității principale a angajatorului a fost retrasă, a încetat, a expirat fără a fi reînnoită ori reînnoirea acesteia a fost refuzată printr-un act al autorității competente care produce efecte și a cărui executare nu este suspendată; fondurile bănești disponibile ale angajatorului sunt insuficiente pentru plata creanțelor salariale certe, lichide și exigibile; angajatorul a inițiat procedura concedierii colective”, potrivit actului normativ.
Proiectul prevede că sumele plătite din Fondul de garantare vor fi deduse din creanțele generate de raporturile de muncă, plătite ulterior, în conformitate cu legislația privind insolvența.
Senat a adoptat inițiativa, însă Camera Deputaților, for decizional, a respins-o.
COMENTARII / 0