Comisia Europeană estimează că România ar înregistra o scădere de 0,3% în anul 2026, în urma măsurilor de consolidare fiscală, a inflației ridicate și a scăderii consumului populației. Se preconizează o revenire în 2027, când PIB-ul ar crește cu 1,8%, iar în 2028 se aște
În acest an, România se așteaptă să înregistreze o creștere mult mai slabă decât media europeană. În timp ce prognoza indică o scădere de 0,3% pentru economia națională, PIB-ul Uniunii Europene ar continua să crească, impulsionat și de revenirea exporturilor.
În ultimul trimestru al anului 2025 și în prima jumătate a anului 2026, activitatea economică a scăzut în România. Consumul privat a ceda cu mai mult de 2% în urma blocării salariilor din sectorul public și a pensiilor, iar inflația, în jur de 10%, a redus veniturile disponibile și puterea de cumpărare.
Citește șiRestaurante închise în Constanța: 150.000 lei amendă și gândaci găsiți
Fondurile private au suferit din cauza unei perioade îndelungate de instabilitate politică, a incertitudinilor economice și a creșterii cheltuielilor energiei. Pe de altă parte, fondurile publice susținute de PNRR s-au intensificat, contribuind în parte la compensarea scăderii cererii populației.
În a doua jumătate a anului, Comisia prevede o stabilizare a activității economice, susținută de o revenire graduală a cererii din partea gospodăriilor, de reziliența exporturilor și de menținerea investițiilor la un nivel înalt, inclusiv prin finalizarea proiectelor din PNRR.
România este prognozată să se scoată din recesiunea ușoară în anul 2027.
În anul 2027, se preconizează că scăderea inflației, împreună cu anumite majorări ale pensiilor și salariilor din sectorul public, va consolida veniturile reale, încrederea în economia națională și consumul cetățenilor. Proiecțiile prezintă o creștere a Produsului Intern Brut de 1,8% în anul următor și de 2,2% în 2028. Totuși, volumul investițiilor publice se așteaptă să se scadă odată cu încheierea Mecanismului de Redresare și Reziliență și cu diminuarea fondurilor alocate prin acest mecanism.
Impactul poate fi parțial neutralizat printr-o absorbție crescută a fondurilor europene de coeziune și printr-o revenire a investițiilor private, susținută de o încredere sporită și de reducerea incertitudinilor politice.
Pe măsură ce inflatia scade, se anticipează o relaxare graduală a politicii monetare, ceea ce va crea condiții de finanțare mai avantajoase și ar putea stimula creditarea.
În ceea ce privește economie, riscurile persistă, dar în direcție negativă. O nouă fază de instabilitate politică ar putea perturba consolidarea fiscală, încrederea și investițiile private. Îndoielile legate de cererea externă, în special în domeniul industria auto, și prețurile ridicate la energie constituie alte puncte slabe ale sectorului industrial.
Începerea producției de gaze naturale din proiectul Neptun Deep se preconizează că va stimula creșterea economică și va diminua deficitul de cont curent, iar impactul său va fi mai pronunțat în anul 2028.
Controlul creșterilor salariale și menținerea costurilor unitare ale forței de muncă la un nivel scăzut ar avea, de asemenea, rol în susținerea competitivității și a exporturilor din României.
Deficitul din contul curent se așteaptă să se reducă de la 7% din PIB în 2026 la 6,3% în 2027 și la 5,8% în 2028.
Inflația din România este peste dublu media UE.
În România, inflația medie armonizată se preconizează că va atinge 7,9% în 2026, comparativ cu 6,8% în anul precedent. În cadrul Uniunii Europene, nivelul inflației este estimat la 3,3% pentru acest an.
TVA și accize au fost majorate, iar plafonarea prețurilor la energia electrică pentru populație a fost eliminată. Creșterea prețului petrolului și o secetă severă au perturbat piața energiei electrice, contribuind la inflația din România.
Presiunile inflaționiste se așteaptă să scadă încet. În ceea ce privește România, Comisia estimează o inflație medie de 4,4% în anul 2027, rămânând totuși peste intervalul-țintă al Băncii Naționale, iar în 2028 se prevede o inflație de 3,8%.
În cadrul Uniunii Europene, inflația se preconizează a ajunge la 3,2% în anul următor și să scadă la 2,3% în 2028.
În 2028, implementarea ETS2 europeană ar avea ca rezultat încetinirea eforturilor de a diminua inflația în România.
În tot Uniunea Europeană, prețurile se află sub influența perturbărilor fluxurilor energetice provenite din Orientul Mijlociu, a creșterii costurilor de transport și asigurare și a blocajelor care au afectat capacitățile de rafinare. Scumpirea energiei a fost transmisă și către alimente și alte bunuri din coșul de consum.
Se estimează că nivelul șomajului va atinge 6,7% în anul 2026.
România, în contextul unei activități economice slabe, a observat că condițiile de pe piața muncii au început să se agraveze începând cu anul 2025. Se așteaptă ca scăderea nivelului de ocupare să persiste și în acest an, iar rata șomajului este estimată să atingă 6,7%. Odată cu revenirea economiei, șomajul ar urma să scadă la 6,4% în 2027 și la 5,8% în 2028.
Conform prognozelor Uniunii Europene, rata șomajului este estimată la 6,1% în 2026, la 6,2% în 2027 și din nou la 6,1% în 2028. În consecință, România ar începe cu un nivel de șomaj mai ridicat decât media UE, dar ar reuși să scadă sub aceasta la sfârșitul perioadei analizate.
Blocarea creșterii salariilor din sectorul public în 2025 și 2026 a redus semnificativ evoluția veniturilor nominale, în timp ce salariile reale au înregistrat scăderi în ambele perioade. Reducerea progresului salarial se preconizează să persiste și să consolideze competitivitatea pe plan extern.
Deficitul se reduce, însă datoria publică depășește 64% din PIB.
Proiecția indică că deficitul bugetar al României va diminua la 6% din PIB în anul 2026, comparativ cu 7,8% în perioada anterioară. Această schimbare se datorează măsurilor de consolidare fiscală implementate în a doua jumătate a anului 2025 și la un control mai riguros al cheltuielilor.
Blocarea creșterilor pensiilor și a salariilor bugetarilor se preconizează că va diminua proporția cheltuielilor curente cu un punct procentual din PIB. Simultan, creșterile fiscale stabilite pentru anii 2024 și 2025, care cuprind TVA, impozitele pe proprietate și contribuția la sănătate, se estimează că vor genera venituri adiționale corespunzătoare a 1,2 puncte procentuale din PIB.
Se estimează că deficitul României va scădea la 5,8% din PIB în 2027 și la 5,6% în 2028. În ceea ce privește Uniunea Europeană, deficitul mediu este prognozat la 3,6% în 2026, la 3,7% în 2027 și la 3,8% în 2028.
Datoria publică a României va continua însă să crească, de la aproximativ 59% din PIB în 2025 la 60,7% în 2026, 62,6% în 2027 și 64,2% în 2028. Creșterea este determinată în principal de deficitele bugetare încă ridicate și de cheltuielile cu dobânzile.
Chiar în creștere, nivelul datoriei României va rămâne sub media UE, care se preconizează că va crește de la 82,6% din PIB în 2025 la 85,6% în 2028.
În România, bugetul destinat securității este așteptat să se mărească din 1,7% din PIB în 2025 până la 2,2% în 2028, iar această creștere este susținută și de împrumuturile obținute prin programul european SAFE.
La nivelul UE, deficitul ar trebui să se mărească ușor în următorii ani, din cauza unor cheltuieli mai mari pentru apărare, a costurilor legate de dobânzi și a măsurilor de sprijin acordate populației și companiilor afectate de prețurile ridicate la energie.
COMENTARII / 0