Când poți pierde dreptul la moștenire: ce trebuie să știi despre termenul de un an. Cine poate fi exclus prin testament

O persoană poate pierde dreptul la moștenire dacă nu acceptă succesiunea în termenul prevăzut de lege sau dacă a săvârșit anumite fapte grave împotriva celui...

O persoană poate pierde dreptul la moștenire dacă nu acceptă succesiunea în termenul prevăzut de lege sau dacă a săvârșit anumite fapte grave împotriva celui care a lăsat bunurile. Avocatul Bogdan Pițigoi a explicat pentru Digi24.ro în ce situații se aplică aceste prevederi și ce condiții trebuie îndeplinite.

Specialiștii subliniază că fiecare succesiune trebuie evaluată în funcție de circumstanțele concrete, de calitatea persoanelor îndreptățite la moștenire și de posibila existență a unui testament.

În cât timp trebuie acceptată moștenirea pentru a nu pierde dreptul

Citește șiUn nume cunoscut este sărbătorit astăzi în calendarul ortodox. Cui îi urezi „La mulți ani” pe 16 noiembrie

Conform normelor juridice din România, perioada standard pentru a exercita dreptul de opțiune în succesiune este de un an începând cu data deschiderii moștenirii, care, în majoritatea cazurilor, corespunde cu data decesului celui care a transmis bunurile.

interval, fiecare moștenitor trebuie să determine dacă va accepta sau renunța la cota care i se cuvine. Neexercitarea opțiunii în termenul legal poate conduce la pierderea dreptului de moștenire, dacă se respectă condițiile legale. În această situație, cota succesorală poate fi redistribuită către ceilalți moștenitori îndreptățiți, în funcție de circumstanțele concrete ale succesiunii.

Conform prevederilor legale, acceptarea moștenirii trebuie efectuată în un an, însă actul notarial poate fi încheiat și după această perioadă. Prin urmare, succesiunea poate fi contestată după expirarea termenului legal, dacă moștenitorul și-a exercitat oportunitatea de opțiune succesorală timp util.

Moștenirea poate fi recunoscută în mod explicit, printr-o declarație, sau în mod implicit, prin fapte ce demonstrează fără îndoială dorința de a o adopta. De exemplu, anumite acțiuni de gestionare a bunurilor succesorale sau intervenții pentru păstrarea acestora pot constitui dovezi ale acceptării tacite.

Totuși, nu fiecare cheltuială sau acțiune asociată cu proprietățile moștenite produce acest rezultat.

Contează natura actelor, momentul în care au fost făcute și

Ce se întâmplă în cazul în care niciun moștenitor nu acceptă succesiunea?

„Dacă niciunul dintre moștenitorii îndreptățiți nu acceptă moștenirea în condițiile prevăzute de lege, aceasta poate deveni vacantă, iar bunurile pot reveni comunei, orașului sau municipiului competent, potrivit Codului civil.

Neexercitarea dreptului de opțiune succesorală în intervalul legal poate afecta și drepturile moștenitorilor rezervatari, care se bucură de o protecție specială privind patrimoniul lăsat de defunct. Această protecție nu le eliberează însă de responsabilitatea de a accepta moștenirea conform condițiilor și termenului stabilit de lege.

Rezerva succesorală este partea de bunuri pe care anumite categorii de moștenitori nu pot fi lipsiți prin donații sau prin legături testamentare, în limitele stabilite de Codul civil. Moștenitorii rezervatari sunt descendenții defunctului, soțul supraviețuitor și ascendenții privilegiați, adică părinții acestuia.

Modul de calcul al rezervei de moștenire.

În esență, partea rezervată a fiecărui moștenitor rezervatar corespunde unei jumătate din cota de moștenire pe care ar fi avut-o în lipsa liberalităților. De exemplu, dacă cota legală ar fi reprezentat jumătate din moștenire, atunci rezerva succesorală ar constitui, în principiu, un un sfert din totalul de calcul.

Masa rezervei se stabilește în funcție de câți moștenitori există și de tipul lor, de structura bunurilor moștenite și de prezența eventualelor donații sau clauze testamentare.

moștenitorul rezervatar trebuie să-și exercite dreptul de opțiune succesorală în condițiile legii pentru a avea acces la drepturile succesorale, inclusiv la protecția rezervei.

“În lipsă acceptării valabile în termenul aplicabil, acesta poate pierde dreptul de a veni la moștenire și, implicit, posibilitatea de a solicita protejarea rezervei succesorale.”

, a precizat specialistul

În ce situații poți să-ți pierzi dreptul la moștenire din cauza nedemnității succesorale.

Nedemnitatea succesorală reprezintă o pedeapsă civilă ce poate excluză de la moștenire persoanele care au comis fapte grave împotriva defunctului sau în legătură cu testamentul acestuia. Codul civil reglementează două tipuri: nedemnitatea de drept și nedemnitatea judiciară.

  • Nedemnitatea de drept intervine în cazul unor fapte extrem de grave, precum omorul, tentativa de omor sau violențele soldate cu moartea celui care lasă moștenirea. Aceasta operează automat în urma condamnării definitive a moștenitorului de către instanța penală, în baza unei hotărâri judecătorești. Ulterior, instanța civilă sau notarul public doar constată nedemnitatea, fără a mai analiza dacă aceasta se justifică.
  • Nedemnitatea judiciară poate fi constatată de instanță în alte situații prevăzute de lege. De exemplu, aceasta poate interveni dacă o persoană a ascuns, alterat, distrus sau falsificat testamentul defunctului ori a folosit dolul sau violența pentru a-l împiedica să întocmească, să modifice sau să revoce testamentul.

În funcție de actul comis și de clauzele menționate în Codul civil, individul neeligibil poate fi exclușă din succesiune.

Poți renunța la moștenire dacă ai datorii?

Renunțarea la moștenire reprezintă o altă circumstanță în care o persoană poate să nu dobândească proprietățile succesorale. Decizia poate fi motivată de factori personali sau financiari, inclusiv de datorii existente.

Un moștenitor cu obligații financiare importante poate considera că acceptarea moștenirii nu reprezintă un avantaj pentru el. Consecințele deciziei trebuie, totuși, evaluate în funcție de situația concretă și de dispozițiile legale aplicabile.

Renunțarea trebuie făcută cu respectarea condițiilor prevăzute de lege și nu trebuie confundată cu simpla neacceptare a moștenirii în termenul legal. De asemenea, aceasta nu poate fi folosită în orice situație pentru a împiedica recuperarea creanțelor de către creditori, care pot avea la dispoziție remedii juridice specifice.”, a completat sursa Digi24.ro

Cum poți contesta pierderea dreptului la moștenire

„Există situații în care o persoană poate contesta concluzia că a pierdut dreptul de a moșteni. De exemplu, dacă este considerată străină de succesiune pentru că nu a depus o declarație expresă de acceptare, aceasta poate susține că a acceptat tacit moștenirea în termenul legal.

Într-un astfel de scenariu, persoana implicată poate solicita recunoașterea drepturilor succesorale de la instanță, dacă se respectă condițiile legale.

Ce probe pot confirma acceptare tacită?

Printre documentele potențial relevante se includ probele care atestă gestiunea proprietății, achitarea unor costuri legate de imobil, intervenții de întreținere sau alte documente ce pot demonstra dorința de a accepta moștenirea.

În anumite situații, se pot lua în calcul facturile aferente materialelor de construcție sau documentele care atestă lucrările realizate la un imobil succesoral, însă această alegere depinde de circumstanțe. Totuși, a locui în proprietate sau a efectua cheltuieli nu constituie în mod automat dovada acceptării tacite.

Instanța analizează natura actelor, momentul efectuării lor și celelalte probe prezentate. Dacă se stabilește că moștenirea a fost acceptată în termen, persoana interesată poate solicita recunoașterea drepturilor sale și, după caz, contestarea certificatului de moștenitor sau a altor acte care îi afectează interesele.”, a mai adăugat avocatul

În ce condiții poți fi dezmoștenit prin testament.

Dezmoștenirea constă în excluderea unei persoane de la succesiune prin testament, în acord cu prevederile legale. Deși defunctul poate stabili cui îi lasă bunurile, libertatea de a aloca întreaga avere este supusă restricțiilor impuse de drepturile moștenitorilor rezervatari.

Rude care pot fi excluse din moștenire

În situația în care moștenitorii nu se află în categoria rezervă, cum ar fi frații, unchii sau alte rude fără drept de rezerva, persoana decedată poate stabili prin testament că aceștia nu vor primi

În locul, descendenții, soțul supraviețuitor și ascendenții privilegiați au dreptul la protecția rezervei succesorale, conform prevederilor Codului civil. Aceștia nu pot fi exclusi

În exemplu, în cazul în care un părinte dispune prin testament tot patrimoniul unui copil, celălalt copil are dreptul să solicite aplicarea rezervei succesorale, conform legii.

Faptul că o persoană nu este menționată într-un testament nu înseamnă automat că a fost dezmoștenită sau că nu mai are niciun drept succesoral. Efectele depind de conținutul testamentului, de regulile moștenirii legale și de calitatea persoanei respective de moștenitor rezervatar sau nerezervatar.

— sursa Digi24.ro

COMENTARII / 0