Canicula și seceta, dublu pericol: se vor suprapune mai des până în 2100

Activitatea umană va duce la o creștere semnificativă a frecvenței și intensității episoadelor de caniculă și secetă care apar concomitent până în 2100, potrivit unui studiu recent asupra riscurilor climatice.
Studiul, la care a participat și dr. Monica Ioniță de la Alfred Wegener Institute, arată că aceste fenomene vor deveni mai frecvente și mai intense din cauza emisiilor de gaze cu efect de seră.
Cercetarea a fost realizată de InfoClima și subliniază impactul schimbărilor climatice asupra mediului.

Continuarea articolului este prezentată în cele ce urmează.

În urma studierii publicate în Geophysical Research Letters, se estimează că în scenariul actual al politicilor climatice, care ar conduce la o creștere a temperaturii globale cu aproximativ 2,7°C până în 2100, o pondere semnificativă a populației mondiale, și anume 28,5%, adică în jur de 2,6 miliarde de persoane, ar putea fi afectată de evenimente climatice extreme, precum canicula și seceta.

Citește șiDonald Trump amenință Iranul cu „lovituri foarte puternice” după atacul FlyDubai, dacă se va dovedi o implicare a Teheranului

Se estimează că numărul acestor episoade va crește cu un factor de 2,4, în timp ce durata lor ar putea ajunge să fie de până la 2,7 ori mai lungă decât în zilele noastre.

Atunci când perioadele de temperaturi ridicate se suprapun peste episoade de secetă moderată sau severă, consecințele sunt deosebit de grave și sunt denumite „evenimente compuse”.

• crește riscul de incendii
• producția agricolă înregistrează scăderi rapide
• resursele de apă se epuizează

Aceste fenomene combinate au un impact considerabil, mult mai sever decât cel al fiecărui fenomen luat separat.

Rezultatele studiului, care s-au bazat pe un număr semnificativ de 152 de simulări climatice și opt modele globale, au arătat că impactul activității umane asupra mediului este un factor cheie în ceea ce privește schimbările climatice. Fără contribuția omului, nu se observă nicio tendință clară de accentuare a fenomenelor extreme. Este evident că activitatea umană are un rol primordial în ceea ce privește emisiile care conduc la schimbările climatice, după cum arată cercetarea.

Nu apare o tendință semnificativă de intensificare

în cazul în care emisiile generate de activitatea umană sunt eliminate din ecuație.

Un alt aspect demn de remarcat este acela că impactul acestui fenomen nu este uniform distribuit, țările cu venituri mici fiind cele mai vulnerabile, în special cele situate în regiunile tropicale, chiar dacă ele au o contribuție foarte mică la emisiile globale de gaze cu efect de seră. Pe de altă parte, statele mai bogate par să fie mai puțin expuse la aceste efecte, în ciuda nivelurilor lor ridicate de emisii.

Concluziile cercetării scot în evidență importanța contributivă individuală, arătând că emisii totale generate de circa 3,4 persoane sunt de ajuns pentru a supune o altă persoană unor condiții climatice extreme.

Studiul oferă și o perspectivă directă asupra responsabilității individuale

, iar această realitate se va face simțită până la sfârșitul secolului.

În cazul în care încălzirea globală ar fi limitată la 1,5°C, obiectivul stabilit prin Acordul de la Paris ar fi îndeplinit, ceea ce ar diminua considerabil efectele negative, reducând expunerea unei părți semnificative a populației mondiale la riscuri majore.
Conform scenariilor actuale, o mare parte a populației este expusă să sufere din cauza fenomenelor extreme care se pot combina.
Monica Ioniță consideră că eforturile de reducere a emisiilor, întreprinse de marii poluatori, deși necesare, sunt insuficiente de una singure.

Este nevoie și de sprijin substanțial pentru țările care au contribuit cel mai puțin la criză și au cel mai mult de pierdut.

Astfel, sprijinul acordat țărilor vulnerabile devine esențial pentru atenuarea impactului acestor fenomene asupra populației globale, care în prezent ar limita expunerea la circa 9% din populația globală.

Informațiile prezentate provin din surse care au fost consultate în cadrul cercetării.

Articolul intitulat „Când căldura și seceta fac front comun: semnal de alarmă pentru finalul secolului” a fost publicat de Infoclima.

Rezultatele cercetării Compound Hot‐Dry Extremes Amplify DisproportionateClimate Risks for Low‐Income Nations , – Geophysical Research Letters au fost prezentate recent.