Care este procedura de formare a unui Guvern plin, după desemnarea premierului. Ce prevede Constituția și când se poate ajunge la alegeri anticipate

Prin alegerea lui Siegfried Mureșan de către președintele Nicușor Dan, se marchează un pas major în cadrul procedurii constituționale care prevede constituirea unui Executiv cu autoritate deplină și încheierea mandatului cabinetului interimar Bolojan.

În data de joi, Președintele Nicușor Dan a anunțat, după întâlnirile de la Cotroceni cu membrii coaliției de guvernare, că a numit Siegfried Mureșan la funcția de premier. Imediat ce a pus la cale această veste, eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan a postat pe pagina sa de Facebook că acceptă propunerea de premier al României.

Ce etape se urmează?

Citește șiNicușor Dan l-a nominalizat pe Siegfried Mureșan ca premier. Europarlamentarul a acceptat propunerea pe Facebook. Reacțiile partidelor

Potrivit articolului 106 din Constituția României, mandatul unui membru al Guvernului încetează în cazul demisiei, revocării, pierderii drepturilor electorale, stării de incompatibilitate, decesului și în alte circumstanțe stipulate de lege.

Referitor la poziția de prim‑ministru, secțiunea (3) din articolul 107 prevede că, dacă titularul se află într-una dintre condițiile menționate la articolul 106 (cu excepția revocării) sau nu poate îndeplini atribuțiile, președintele României trebuie să numească un alt membru al Guvernului în calitate de prim‑ministru interimar până la constituirea unui nou cabinet.

Durata acestei perioade interimare este

În conformitate cu Art. 85 al Constituției, Președintele României propune un candidat pentru funcția de prim-ministru și constituie Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament.

Conform art. 103 din Constituție, desemnarea candidatului la funcţia de prim‑ministru – în acest caz Siegfried Mureșan – se realizează după ce se consultă partidul care deține majoritatea absolută în Parlament; dacă nu există o astfel de majoritate, consultarea se extinde la toate partidele reprezentate în Parlament.

„Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului. Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor”, se prevede în legea fundamentală.

Prin urmare, Siegfried Mureșan, desemnat de președinte ca prim-ministru, dispune de un interval constituțional de zece zile de la numirea sa, în care este obligat să prezinte în Parlament programul de guvernare și lista cu miniștrii pe care îi propune pentru constituirea unui nou Executiv, conform mandatului acordat de șeful statului în urma consultărilor.

Metodologia și calendarul investirii

După depunerea listei și a programului, conducerea celor două Camere are obligația de a le comunica și de a stabili calendarul audierilor ministrilor propuși în comisiii, unde primesc un aviz, favorabil sau negativ, consultativ și data votului. Conform regulamentului comun, Birourile permanente, în condiţiile art. 15, stabilesc data şedinţei comune, la cel mult 15 zile de la primirea programului şi listei Guvernului, luând totodată măsuri pentru convocarea deputaţilor şi senatorilor.

În urma acestei faze, Regulamentului activităţilor comune al Camerei Deputaţilor și Senatului, se pune în aplicare procedura de acordare a încrederii pentru un nou guvern:

Art. 87 Bureaua permanentă a ambelor Camere se ocupă de multiplicarea și transmiterea către deputați și senatori a programului și a listei Guvernului, imediat ce acestea sunt primite de la candidatul numit pentru funcția de prim-ministru.

• (1) Birourile permanente, în condiţiile art. 15, stabilesc data şedinţei comune, la cel mult 15 zile de la primirea programului şi listei Guvernului, luând totodată măsuri pentru convocarea deputaţilor şi senatorilor.
• (2) Fiecare candidat pentru funcţia de ministru, înscris în lista Guvernului, va fi audiat, în şedinţă comună, de către comisiile permanente ale celor două Camere al căror obiect de activitate corespunde sferei de competenţă a viitorului ministru.
• (3) În urma audierii, comisiile vor întocmi un aviz comun consultativ, motivat, pe care îl vor prezenta candidatului pentru funcţia de prim-ministru. Respectivele avize vor fi depuse la cele două birouri permanente care dispun difuzarea lor deputaţilor şi senatorilor.
• (4) Dacă, în urma audierii, un candidat pentru funcţia de ministru a primit aviz nefavorabil, prim-ministrul desemnat poate prezenta o nouă propunere sau poate să menţină propunerea iniţială. Dacă prim-ministrul desemnat a nominalizat o altă persoană pentru funcţia de ministru, respectiva persoană va fi audiată conform alineatelor precedente, iar votul pentru acordarea încrederii Guvernului se va da după depunerea unui nou aviz.

În ce mod se poate declanșa alegeri anticipate

În cazul favorabil, conform art. 92, „Hotărârea Parlamentului privind acordarea votului de încredere se semnează de preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului şi se înaintează de îndată Preşedintelui României spre a proceda la numirea Guvernului”.

În cazul în care nu se realizează, procedura revine la început, iar președintele are posibilitatea de a numi un nou premier.

Dacă votul pentru un nou Executiv nu reușește, președintele poate iniția procedura de dizolvare a Parlamentului, ceea ce conduce în mod natural la alegeri anticipate.

În conformitate cu art. 89 al Constituției, președintele României are prerogativa de a dizolva Parlamentul, însă doar după ce a consultat președinții ambelor Camere și liderii grupurilor parlamentare. Această posibilitate apare dacă, în termen de 60 de zile de la prima solicitare, Parlamentul nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului și dacă au fost respinse cel puțin două cereri de învestitură.

În intervalul de un an, Parlamentul are posibilitatea de a fi dizolvat exclusiv o singură dată.

Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Președintelui României, iar în perioadele de mobilizare, război, asediu sau urgență, dizolvarea nu este permisă, conform prevederilor Constituției.

Potrivit art 110 din Constituție, Guvernul al cărui mandat a încetat potrivit alineatelor (1) – până la validarea alegerilor general – şi (2) – cand e demis prin retragerea încrederii –  îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern.

În conformitate cu articolul 63 al legei fundamentale, se stabilește procedura pentru alegeri anticipate.

ARTICOLUL 63 – Perioada mandatului

• (1) Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora.
• (2) Alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului.
• (3) Parlamentul nou ales se întruneşte, la convocarea Preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri.
• (4) Mandatul Camerelor se prelungeşte până la întrunirea legală a noului Parlament. În această perioadă nu poate fi revizuită Constituţia şi nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.