În data de 1 octombrie 2026, la stația nucleară Hinkley Point C din Anglia, sub administrația corporației EDF, s-a încheiat execuția unui tunel subteran de 620 de metri, proiectat pentru a proteja fauna piscică de sistemul de răcire al instalației. Excavatorul „Sarah Guppy”, cu o greutate de 88 de tone, a realizat forarea acestui tunel sub Canalul Bristol.
În comitatul Somerset, situat în sud‑vestul Angliei, se construiește centrala nucleară Hinkley Point C, care va conține două reactoare ce vor alimenta electricitate pentru aproximativ 6 milioane de locuințe, potrivit publicației AutoNocion. Atât instalația nucleară, cât și cele două reactoare se află încă în faza de construcție și de instalare tehnică. Potrivit celor mai recente estimări oficiale ale dezvoltatorului EDF Energy, primul reactor va fi finalizat complet și va începe să genereze energie abia în 2030.
Centrala va necesita cantități imense de apă pentru răcire, motiv pentru care va prelua apă de la mare prin două tuneluri de intrare, fiecare având o lungime de peste 3 km și un diametru de aproximativ 6 metri. Apa va fi apoi evacuata înapoi în mare printr-un al treilea tunel de evacu
Citește șidoi morți și un dispărut în Catalonia din cauza ploilor torențiale
Prin fluxul intens, organismele marine din zona învecinată se confruntă cu riscul de a fi tragate în interiorul rețelei. Tunelul recent completat de mașina de forat TBM numită „Sarah Guppy” servește ca un pasaj de evacuare rapidă, readucând peștii în habitatul lor original înainte ca aceștia să fie direcționați către pompele principale.
Astfel, EDF intenționează să instaleze trei soluții de protecție pentru fauna acvatică, iar, conform companiei, acestea vor asigura
„cea mai avansată protecție pentru pești din lume”
. Costul total al acestor inițiative depășește 950 de milioane de dolari.
Tunelul îndeplinește o funcție precisă: să elibereze peștii care sunt sușiți în sistemul de răcire al centralei nucleare, readucându-i în mare.
Peștii dispun de trei șanse pentru a evita capturarea. Prima barieră constă în patru puncte de intrare cu curent redus, situate pe fundul oceanului, care permit creaturilor să se îndepărteze în siguranță de deschideri. Aceste structuri sunt proiectate să încetinească fluxul de apă, oferind peștilor șansa de a scăpa chiar dacă se apropie la doar 2 metri de intrare.
Etapa secundă constă în un sistem de ghidaj sonor bazat pe ultrasunete, denumit informal de către ingineri discoteca pentru pești, care dispersează speciile de pești folosind semnale sonore. Încercările realizate de EDF alături de Universitatea Swansea au demonstrat că sistemul obține o eficiență mai mare de 90%. Totuși, discoteca pentru pești nu a primit încă aprobarea autorităților. Rezultatele acestor teste vor fi integrate într-o cerere ce trebuie depusă până la sfârșitul anului 2026.
Ultima linie de apărare constă în ecrane cilindrice rotative, cunoscute sub denumirea de tamburi, care rețin resturile și peștii ce au reușit să treacă peste celelalte două obstacole. Aceste tamburi redirecționează peștii către sistemul de returnare, care îi transportă prin tunelul cu lățimea de 1,8 metri, construit de mașina de forat „Sarah Guppy”, popular numită „cârtiță”, pentru a-i readuce în canal.
În regiunea respectivă, elevii din școli au desemnat numele TBM-ului „Sarah Guppy” pentru a onora prima femeie din Marea Britanie care a obținut brevetul unui sistem de siguranță pentru pilonii de poduri în secolul al XIX-lea.
Construcția a implicat un proces complex. Cârtița, cu 88 de tone, a fost introdusă în sol prin metoda „pipe jacking”. Jeturile hidraulice au propulsat mașina prin teren, iar secțiunile de conducte betonate au fost atașate treptat în spatele acesteia, astfel formând pereții tunelului.
Drumul nu a fost drept. Tunelul conține două curbe verticale și o ieșire în formă de unghi într-o structură de beton de 45 de metri amplasată în centrul canalului, unde Sarah Guppy a ajuns la suprafață după cinci luni de muncă.
Pe suprafața apei, utilajul a fost ridicat cu ajutorul unei macara plutitoare de mare tonaj.
Discuțiile privind efectele precise ale centralei continuă să fie un punct fierbinte de conflict între autoritățile de mediu și cei care dezvoltă proiectul.
Reprezentanții companiei energetice afirmă că pierderile anuale de fauna marină vor fi sub 48 de tone pe an, o cantitate care corespunde pescuitului unei mici ambarcațiuni comerciale.
Totuși, organizațiile de protecție a mediului și autoritățile locale de pescuit subliniază că cantitatea de pești afectați ar putea fi mult mai mare, din acest motiv testele și evaluările ecologice vor persista și în perioada viitoare.
COMENTARII / 0