Castelul Mikó din Olteni, Covasna, replica transilvăneană a Palatului Élysée din Paris, restaurat și redat circuitului turistic cu ajutorul fondurilor europene

Castelul Mikó din Olteni, județul Covasna, a regăsit strălucirea de odinioară după ce a fost restaurat și redat publicului cu ajutorul fondurilor europene. Unii specialiști...

Castelul Mikó din Olteni, județul Covasna, a regăsit strălucirea de odinioară după ce a fost restaurat și redat publicului cu ajutorul fondurilor europene. Unii specialiști în patrimoniu susțin că această structură reprezintă o replică la scară mică a Palatului Élysée din Paris. Proiectul de restaurare a costat 20 de milioane de lei, din care aproximativ jumătate a fost finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Implementarea a fost coordonată de Consiliul Județean Covasna în parteneriat cu Primăria comunei Bodoc, care în 2014 au achiziționat monumentul de categorie A și terenul aferent.

Castelul Mikó, amplasat în Olteni, Covasna. Fotografia este furnizată de Muzeul Sfântu Gheorghe. Ruta curiilor din Transilvania

„În cadrul lucrărilor de dezvoltare au fost refăcute fațada clasicistă a clădirii, elementele structurale au fost consolidate, picturile murale unice din secolul al XIX-lea au fost restaurate, spațiile interioare au fost modernizate, iar infrastructura muzeală a fost complet reconfigurată. Astfel, castelul nu este doar un monument salvat, ci devine una dintre destinațiile principale ale celor 12 rute turistice și culturale create la nivel național, fiind o oprire importantă pe Traseul Conacelor din Transilvania”, a transmis Consiliul Județean Covasna. Castelul Mikó a fost inclus pe traseul cultural denumit „Ruta curiilor din Transilvania”, reprezentând 13 foste reședințe nobiliare maghiare din această zonă a țării.

Citește șiPeste 39 de milioane de euro pentru modernizarea canalului colector de pe strada Râului din Craiova, prin Tranziție Justă

„Un element distinctiv al castelului este faptul că acesta se află pe ruinele unui castru roman, a cărui structură a fost identificată pe baza cercetărilor din 1947 și confirmată prin săpăturile arheologice desfășurate în 2025-2026. Clădirea în stil clasicist-empire, cu acoperiș mansardat francez, fațadă simetrică și interioare bogat decorate, îi întâmpină pe vizitatori cu eleganța sa istorică. În aripa care se deschide din sala centrală pot fi admirate și astăzi picturile murale din secolul al XIX-lea, în timp ce cealaltă aripă găzduiește expoziția dedicată vieții ecvestre nobiliare din Ținutul Secuiesc”, susțin reprezentanții administrației din Covasna. Evenimentul de inaugurare a construcției restaurate a avut loc sâmbătă, 5 septembrie 2026, castelul urmând să funcționeze ca secție externă a Muzeului Național Secuiesc din Sfântu Gheorghe, sub denumirea de Muzeul Ecvestru Secuiesc. 

Echitația tradițională din Olteni

Expoziția din cadrul Muzeului Ecvestru Secuiesc ilustrează istoria ramurii Olteni a familiei Mikó, evoluția castelului și funcțiile sale inițiale, precum și spațiile dedicate locuințelor masculine și feminine. De asemenea, se evidențiază tradiția hergheliei Olteni și relevanța liniei de sânge trakehnen, activitatea lui Emil Schmutzler și contribuția sa la reînvierea culturii ecvestre, împreună cu cele mai recente descoperiri arheologice din castrul roman. Muzeul subliniază atenția acordată <

Linia de sânge kisbéri-trakehnen reprezintă o încrucișare genealogică de elită în lumea ecvestră, recunoscută pentru calitățile sale în sporturile de performanță. Această linie combină două rase istorice renumite: Kisbéri-félvér (calul de jumătate de sânge de la Kisbér, Ungaria) și Trakehne, una dintre cele mai vechi, pure și rafinate linii de cai de sport din lume, originară din fosta Prusie Orientală. În România, această linie genetică are o importanță deosebită datorită Hergheliei de la Castelul Mikó din Olteni. În anul 2021, autoritățile au reușit repatrierea acestei linii de sânge prin aducerea armăsarului de montă Szemafor Széltoló, un exemplar valoros achiziționat pentru revitalizarea tradiției ecvestre din zonă. Pentru a marca trecutul locului, sunt organizate anual Zilele Ecvestre Covăsnene și Concursul Internațional de Atelaje cu doi cai. 

Paralele cu Palatul Élysée

Inscripția de pe piatra de deasupra intrării principale afirmă că castelul a fost ridicat în anii 1820 și a fost finalizat în 1827, iar realizarea și terminarea lucrării au fost efectuate de Miklós Mikó jr (1783-1839), membru al unei familii nobiliare secuiști vechi, documentată încă din secolul al XII-lea.

„Conform istoricului de artă Károly Bugár-Mészáros, proprietarul castelului din Olteni a dorit să construiască o replică a Palatul Élysée din Paris – fosta reședință a lui Napoleon, astfel a luat naștere replica transilvăneană. Asemănările se remarcă în special la profilul fațadei principale și al acoperișului, respectiv la planul clădirii. Edificiul cu un singur nivel, din piatră și cu acoperiș dublu din țigle, are în total 11 încăperi, cu o sală centrală reprezentativă și câte 5 camere în cele două aripi, dar și 3 pivnițe. Castelului i-a fost alipită apoi o nouă aripă pe partea nordică cu 6 încăperi (bucătărie, garderobă, două toalete, camera de oaspeți, respectiv salonul de bibliotecă)”, se precizează într-un documentar al Muzeului Național Secuiesc.

În localitatea Olteni, din județul Covasna, se găsește Castelul Mikó. Fotografia provine de la Muzeul Sfântu Gheorghe.

Totul din moșie era compus dintr-o livadă și o grădină de legume, o seră încălzită pentru fructe exotice, un parc englez cu fântână arteziană, o curte cu grajduri, atelierul fierarului și, de asemenea, o mică insulă amenajată pe râul Olt, unde a fost ridicată o clădire destinată băilor.

Imagini din războaiele napoleoniene

„Particularitatea castelului din Olteni constă în faptul că încăperile sale sunt decorate cu o serie de picturi murale realizate după un program iconografic unitar, păstrate într-o stare relativ bună. Frescele au fost realizate imediat după finalizarea castelului, la începutul anilor 1830 și sunt atribuite maestrului local Péter Bodor, un renumit constructor de orgă și de fântâni arteziene cântătoare. 

În camerele dedicate bărbaților se găsesc ilustrații ale războaielor napoleoniene și panorame ale orașelor europene, în timp ce cele pentru femei prezintă scenarii idilice ale vieții cotidiene.

„Sala Mare a castelului este împodobită cu scene de vânătoare, o activitate preferată a aristocrației contemporane și o temă de reprezentare foarte populară”

– se menționează în documentarul muzeului.

Selecția temelor respectă cu exactitate preferințele contelui Miklós Mikó. Pentru crearea picturilor, s-au utilizat ca referință gravuri și tablouri din secolele XVII-XVIII. Câteva dintre compoziții sunt realizate în stil iluzionist, incluzând balustrade, coloane și ghirlande pictate, astfel încât să dea senzația că evenimentele se desfășoară din perspectiva unei terase. În urma decesului contelui, proprietatea din Olteni a trecut în posesia fiicei sale și a partenerului ei.

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, construcția a ajuns în posesia unor arendași, iar în 1931 a fost cumpărat de un comerciant sas din Brașov, Emil Schmutzler, ultimul proprietar înainte de naționalizare. În perioada comunistă, castelul a găzduit timp de mai mulți ani tabere de pionieri, iar din 1973 a funcționat aici o școală ajutătoare pentru copii defavorizați. După căderea regimului comunist moștenitorii lui Emil Scmutzler au solicitat retrocedarea domeniului și au devenit proprietarii acestuia în 2007, oferindu-l, ulterior, pentru cumpărare autorităților locale.

Camerele din castel sunt înfrumusețate de o colecție de picturi murale realizate conform unui plan iconografic unitar. Fotografia provine de la Muzeul Sfântu Gheorghe Decor de film

În luna aprilie 2023, Castelul Mikó a servit ca decor pentru anumite secvențe ale filmului italian Didi, regizat de Edoardo Winspeare. În centrul acțiunii se află povestea unei doamne de 70 de ani, originară dintr-o familie aristocratică din Transilvania, care se vede obligată să se întoarcă în țara ei natală și, în final, să se apropie de femeia care o îngrijește. Imaginile au fost captate atât în sala principală a castelului, cât și în camerele secundare, iar producătorii au creat o serie de decoruri speciale care se armonizează cu estetica interioară a castelului.

Prin drumul rutier DN12, de la Sfântu Gheorghe spre Miercurea Ciuc, se poate ajunge la castel. De asemenea, se poate accesa prin tren; cea mai apropiată stație este Bodoc, situată la doar 4,5 km distanță.

COMENTARII / 0