În urma studiului, cercetătorii au descoperit un detaliu neasteptat: cea mai mare parte dintre participanți a subestimat durata vieții, iar în aproximativ 59% dintre cazurile în care se putea stabili un rezultat, aceștia au trăit mai mult decât vârsta pe care o anticipaseră.
Estimarea duratei vieții pe care o consideri poate fi influențată de longevitatea.
Cercetarea a fost coordonată de Shohei Okamoto, cercetător în științe sociale la Universitatea din Tsukuba, și a analizat date provenite din Japanese Aging and Health Dynamics Study, un studiu reprezentativ la nivel național privind îmbătrânirea populației din Japonia, scrie Science Alert.
Citește șiCe fac oamenii a-și proteja sănătatea iarna: 7 obiceiuri cheie
1996, 2.447 de respondenți cu vârsta minimă de 60 de ani au fost întrebați ce vârstă consideră că vor atinge. Din aceștia, 393 nu au reușit să ofere o estimare. Restul de 2.054 participanți au precizat intervale de vârstă între 63 și 120 de ani.
Într-un studiu în care participanții au fost monitorizați pentru până la 28 de ani, din rândul celor care și-au calculat speranța de viață, 1.514 persoane au decedat în intervalul analizat. Cercetătorii au reușit să stabilească data decesului în aproximativ 98% dintre cazuri, având la dispoziție registre oficiale sau informații oferite de familii.
Ce au identificat cercetătorii
Examinarea a relevat o legătură între prognozele participanților și durata efectivă a vieții lor. Cei care anticipau o viață mai lungă au înregistrat, în majoritate, o durată de supraviețuire extinsă. Această corelație a persistat și după ce cercetătorii au ajustat pentru vârstă, sex, nivel socio-economic și diverse variabile de sănătate.
Rezultatele nu confirmă că optimismul prelungeste durata de viață. Studiul este de tip observațional și, de asemenea, se găsește sub forma unui preprint care încă nu a fost supus evaluării de către experți.
Este posibil ca oamenii să își evalueze intuitiv starea de sănătate, stilul de viață sau istoricul familial, iar aceste elemente să influențeze atât estimarea făcută, cât și durata efectivă a vieții.
Pentru ce motive mulți oameni aleg să se situeze în vârsta de 80 de ani.
Unul dintre cele mai captivante puncte ale studiului a constatat cât de des participanții au menționat vârsta de 80 de ani. Echipa de cercetare susține că această cifră ar fi putut acționa ca un punct de referință mental, întrucât se apropia de speranța medie de viață la naștere din Japonia în 1996.
Însă există o diferență semnificativă între speranța de viață estimată la naștere și cea rămasă pentru o persoană care a atins deja vârstele de 60, 70 sau 80 de ani.
Un individ care a ajuns la o vârstă avansată a trecut deja de pericolele legate de primii ani de viață, de aceea o estimare ce se bazează pe vârsta și sexul curent poate fi mai pertinentă.
Gestionarea resurselor financiare
Cercetătorii subliniază că o evaluare incorectă a longevității nu se reduce la o simplă curiozitate. Dacă perioada de viață este subestimată, indivizii pot economisi insuficient pentru pensie, iar dacă este supraestimată, pot economisi în exces, limitându-și astfel nivelul de trai la unul mai restrâns decât este necesar.
Studiul a evidențiat diferențe între grupuri. Femeile și persoanele cu un număr mai mare de ani de educație au fost mai predispuși să trăiască peste vârsta pe care o estimau, în timp ce indivizii cu sănătate mai slabă au avut șanse mai reduse să își depășească estimarea.
Cercetătorii menționează că, în 1996, participanții au răspuns la întrebarea privind speranța de viață doar o singură dată. Astfel, rezultatele nu pot evidenția cum ar fi evoluat aceste predicții în contextul unor diagnostice medicale, a avansurilor în domeniul medicinei sau a unor evenimente personale semnificative.
Cercetarea a implicat exclusiv subiecți în vârstă proveniți din Japonia, astfel încât concluziile nu pot fi generalizate automat la tineri sau la populațiile din alte țări.
COMENTARII / 0