Autoritățile statului progresează în procesul de obținere a autorizației pentru proiectul minier disputat, destinat exploatării rocilor magnezitice situate în zona Valea Dobra, comuna Rășinari, județul Sibiu.
În septembrie 2026, Mineral Proiect Invest SA a obținut licența de exploatare, generând un scandal uriaș printre comunitățile din Mărginimea Sibiului.
Consiliul Local Săliște a respins, recent, concesionarea unei suprafețe de 100.000 de metri pătrați de teren, planificată de compania minieră pentru construirea unei uzine ce va prelucra minereul ce urmează a fi extras din cariera de la Valea Dobra.
Citește șiFemeie din Buzău, arestată la peste 5 ani după după ce şi-a ucis copilul nou-născut. Dosarul, deschis la sesizarea unui asistent social
În urma presiunii locuitorilor, Consiliul Local Rășinari a hotărât să organizeze, pe 8 noiembrie 2026, un referendum ce va examina posibilitatea aprobării unei viitoare exploatări miniere pe teritoriul comunei.
În afară de viitoarea carieră, în zona comunei Rășinari se prevede să fie construită un sistem de transport tehnologic pe cablă, prin care rocile extrase vor fi transportate în jos din carieră până la o zonă unde pot fi ridicate de camioane de mare capacitate.
Prețul de pornire al proiectului este estimat la 100 de milioane de euro, însă părțile implicate susțin că, în decursul a douăzeci de ani, până când zăcământul se va epuiza, suma totală va ajunge la 400 de milioane de euro.
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geolog
Exploatarea minieră se desfășoară pe baza unei licențe exclusive acordată prin negociere, ca rezultat al unei cereri însoțite de documentație specifică: un studiu de fezabilitate privind valorificarea resurselor minerale și protecția zăcământului, care va include planul inițial de încetare a activității, planul de dezvoltare a exploatării, studiul de impact asupra mediului și bilanțul de mediu, iar dacă este cazul, planul de refacere a mediului și proiectul tehnic, studiul de evaluare a impactului social și planul de atenuare a acestuia, precum și planul de gestionare a deșeurilor. Toate aceste documente sunt întocmite în conformitate cu instrucțiunile tehnice emise de autoritățile competente, conform notei de fundamentare a actului normativ.
Perimetrul de exploatare corespunde exact zonei în care compania Mineral Proiect Invest SA (MPI Magnesium) a efectuat lucrări de explorare geologică autorizate asupra rocilor magnezitice, denumite serpentine magneziene, în conformitate cu licența de explorare din 2020.
Conform documentului menționat, din perspectiva geologică, zona limită a Valei Dobra se înscrie în unitatea structurală numită cristalinul Sebeș – Lotru, formată din roci metamorfice și magmatice (grupul Lotru), pe care se află straturi de depozite sedimentare.
„Interpretarea rezultatelor obținute din lucrările de cercetare au evidențiat în cadrul perimetrului Valea Dobra, județul Sibiu o zonă de interes pentru exploatare, în care s-au conturat și calculat rezerve de roci magnezitice (serpentine magneziene) ce pot fi valorificate industrial. Etapa verificării şi înregistrării resurselor/rezervelor de rocilor magnezitice (serpentine magneziene) pentru zăcământul Valea Dobra, județul Sibiu, a fost urmată de etapa negocierii şi încheierii licenței de concesiune pentru exploatarea acestor resurse/rezerve.
După examinarea documentației de calcul privind resursele de roci magneziene (serpentine magneziene), Comisia de verificare şi înregistrare a resurselor/rezervelor de substanțe minerale utile a confirmat și a aprobat înregistrarea resurselor/rezervele de roci magneziene (serpentine magneziene) pentru Valea Dobra, județul Sibiu, se menționează în notă.
Conform documentației, perimetrul minier prezintă următoarele specificații tehnice:
serpentine magneziene acoperă o zonă de 9,152 kilometri pătrați, echivalentă cu 915,2 hectare. Corpul de roci magnezite însumează aproximativ 94 de hectare, dintre care peste 50 de hectare se manifestă la suprafață. Dimensiunile estimate ale acestui bloc sunt: lungime de 3.200 de metri și lățime medie de 344 de metri. Înălțimea maximă a diferenței de nivel, măsurată între punctul de maximă înălțime (+1.186 metri) și nivelul la care s-au evaluat resursele (+790 metri), peste confluența pârâului Valea Muntelui cu cea a pârâului Trei Pâraie, este de 396 metri.
Din perspectiva teritorială – administrativă, perimetrul de exploatare Valea Dobra se găsește în extravilanul comunei Rășinari, județul Sibiu, localizat în zona sud‑vestică a localității. Cele mai apropiate orașe sunt Sibiu la aproximativ 12 km spre nord și Cisnădie la aproximativ 15 km spre est.
Intrarea în zona de exploatare se realizează pe drumuri rutiere și poate fi efectuată de pe A1 până la Pitești; de acolo se continuă pe DN 7 către Sadu, apoi pe DJ 106 D până la Rășinari și, în final, pe un drum forestier de aproximativ 4 km care urmează valea Sibișel. Această zonă de exploatare se situează în partea nordică a Carpaților Meridionali Centrali, în nord‑estul Munților Cindrel, la vest de defileul Oltului.
732.161,18 mii lei (echivalentul a 732 milioane de lei – 138 milioane de euro) reprezintă valoarea de inventar a bunului, calculată în lipsa unei metodologii legale. Această sumă corespunde valorii producției de marfă pe întreaga perioadă a concesiunii, stabilită prin indicatorii tehnico‑economici. Valoarea producției de marfă nu va fi, însă, identică cu valoarea comercială a proiectului, care ar fi mult mai ridicată dacă investiția ar fi aprobată în final.
Conform investitorului, zăcământul conține resurse estimate la peste 50 de milioane de tone, ceea ce ar permite exploatarea pe o perioadă de 20 de ani. Facilitatea de prelucrare a minereului va crea 75 de locuri de muncă, iar în carieră se prevede ocuparea a 25 de persoane, cu posibilitatea ca numărul total al angajaților să ajungă la 150.
Reprezentanții investitorului au anunțat un „angajament financiar voluntar de peste 18,5 milioane de euro” pentru comuna Rășinari.
„Impactul local al acestui proiect de anvergură este unul cuantificabil financiar. Acești bani – 500.000 de euro anual începând din 2027 și 1 milion de euro anual din 2030 – vor fi administrați direct de Consiliul Local pentru proiecte de infrastructură, sănătate, educație și dezvoltare turistică. Proiectul de magneziu de la Rășinari-Săliște poate demonstra că România are capacitatea tehnică, financiară și managerială de a-și valorifica inteligent resursele”, au transmis cei de la MPI Magnesium.
În încercarea de a convinge locuitorii din Mărginimea Sibiului să accepte inițiativa, se face apel la scandalurile apărute la finalul lunii septembrie, atât în Săliște, cât și în Rășinari. În iunie 2025, Primăria Rășinari a eliberat un certificat de urbanism, care nu a fost utilizat, și a încheiat un acord prin care firma se obligă să refacă drumurile de exploatare folosite.
În data de 22 septembrie 2026, odată cu primirea autorizației de exploatare, s-a depus o nouă solicitare pentru obținerea unui certificat de urbanism, care ar trebui să conțină avizele esențiale pentru desfășurarea investiției.
„Modelul economic propus de MPI Magnesium aduce un beneficiu direct și măsurabil pentru locuitorii din Rășinari. Suplimentar față de taxele și redevențele legale, compania și-a asumat un angajament financiar voluntar de peste 18,5 milioane de euro”, a declarat Andrei Degeratu, CEO Mineral Proiect Invest.
Reprezentanții companiei afirmă că la sfârșitul ciclului de exploatare, perimetrul efectiv al carierei va ocupa în jur de 7 hectare, fiind poziționat la o distanță sigură față de zona locuită și nu va fi vizibil din Rășinari.
Transportul minereului se va desfășura pe o distanță de 2 km, folosind un funicular electric închis; ulterior, va fi preluat de către trenuri electrice, circulând pe trasee ce nu trec prin comuna Rășinari.
„Indicatorii de mediu (apă, aer, nivel fonic) vor fi auditați prin laboratoare independente, alese în parteneriat cu comunitatea”.
și adaugă cei de la MPI Magnesium.
Acționarii Mineral Proiect Invest sunt, potrivit Registrului Comerțului, Andra Mineral Holding SRL (49,22%), Predeal Investiții SRL (24,15%), Novel Ventures SRL (18,18%), Inteprid GEM SRL (6,45%) și Managold SRL (2%). Cele trei firme care dețin peste 90% din capitalul social aparțin lui Andrei Degeratu (fost GSP Holding), Dragoș Bîlteanu (fost președinte al SIF Banat-Crișana) și Omar Akili, om de afaceri turc implicat în proiecte imobiliare în România.
COMENTARII / 0