Euro se apropie de depășirea pragului de 5,3 lei pe leu, marcând un nou nivel istoric, în timp ce șansele ca guvernul condus de Siegfried Mureșan să obțină aprobarea Parlamentului rămân reduse, iar criza politică inițiată de PSD se apropie de cinci luni.
În ziua de miercuri, pe piața interbancară, leul a scăzut la 5,2793 lei, iar la cursul oficial al Băncii Naționale a României a ajuns la 5,2788 lei, atingând cea mai mică valoare de toate timpurile față de euro.
În același timp, ratele dobânzilor la obligațiunile guvernamentale românești pe o perioadă de 10 ani se situează la 7,44%, conform informațiilor oferite de TradingEconomics.
Citește șiVideo Nicușor Dan, despre depunerea mandatului de către Siegfried Mureșan și scenariul unui guvern PSD-AUR: Nu există numai cele două opţiuni
Aceste mișcări apar în contextul în care președintele Nicușor Dan a participat la o întâlnire în New York cu investitorii internaționali care acordă împrumuturi României, la sediul băncii JPMorgan, cea mai mare instituție financiară din Statele Unite. Șeful statului a declarat:
„în ciuda zgomotului politic, vom păstra traiectoria fiscală de reducere a deficitului şi a datoriei”
și a precizat că deficitul bugetar va scădea la 3% din Produsul Intern Brut (PIB).
În această perioadă, România și-a fixat ca obiectiv să încheie cu un deficit echivalent cu 6,2% din PIB, iar în anul următor trebuie să îl scadă la 5%, în timp ce fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pe care le primise de la Comisia Europeană, se epuizează.
În plus, câteva reforme s-au dovedit infructuoase, cum ar fi legea salarizării și eliminarea pensiilor speciale, motiv pentru care nici toți banii europeni nu vor veni.
Țara noastră trebuie să obțină anual împrumuturi în valoare de 60 de miliarde de euro pentru a-și asigura funcționarea, ceea ce înseamnă că trebuie să acopere deficitul și să reînnoiască datoria publică. În mod concret, aceste fonduri sunt destinate plății salariilor și pensiilor.
„Fix, dar fix cum era de așteptat – piețele financiare s-au revoltat și acum acționează după prezentarea dezastruoasă din New York de la JPMorgan și după mesajele locale care indică că un guvern reformist nu poate avea majoritatea”
Pe Facebook, analistul Andrei Caramitru a publicat această observație.
„În secunda asta – băncile locale cu departamentele de trezorerie și BNR sunt în situație de criză maximă. BNR nu a mai putut apăra leul la 5,26 și s-a retras la 5,28. Următorul prag e 5,3. Titlurile de stat sunt sub presiune uriașă de vânzare, deși probabil BNR intervine și acolo – dobânzile au sărit de 7,4%. Se vinde tot și agresiv”, afirmă acesta.
„Eu cred deci ca guvernul Mureșan va trece. Câteva zile și câteva miliarde de euro scoase din lei și titluri de stat – și criză pe piața valutară și financiară – o să îi facă să înțeleagă. Și dacă nu – nu-i bai – vine troika peste 2 luni”, a avertizat economistul.
Termenul Troika desemnează Fondul Monetar Internațional, Comisia Europeană și Banca Mondială, instituții care au sprijinit România și în intervalul 2009-2013, moment în care țara noastră s-a confruntat cu criza globală, provocată de deficituri masive generate de Guvernul Tăriceanu.
Consultantul fiscal Emilian Duca a precizat pentru Libertatea că România se află în prezent într-o stare de vulnerabilitate accentuată.
„Sunt mai mulți factori pentru care scade leul: în momentul în care ai o situație de criză internațională, monedele slabe au probleme. Așa suntem și noi. Puteam fi în zona euro, ca Bulgaria. În momentul de față, avem o piață a petrolului care este în aer și orice incertitudine internațională duce la fuga capitalului către piețe sigure. Al doilea aspect este că nu am făcut reformele din PNRR, iar asta e numai problema noastră. Dacă vreți, este direct a PSD-ului, care a plecat de la guvernare și a blocat reformele. Acum președintele încearcă să stingă un foc la care nu a fost atent când a fost pornit”, a afirmat Duca.
El afirmă că nu există prea multe opțiuni în această situație.
„Soluții nu prea sunt în afară de creșterea taxării și reforma administrației publice și locale. Dar dacă creștem taxele iar, gonim investitorii și nu ne permitem. Deja am gonit Dacia de aici. Nu văd alt scenariu decât să facem reforme fără bani, așa cum a fost obligată Syriza în Grecia. Din punctul meu de vedere, dacă nu se fac reformele, nu ne va mai da nimeni bani. Cu neserioși nu se pune nimeni la masă”, spune Emilian Duca.
În României, problema constă în faptul că statul are nevoie urgentă de fonduri, însă nu dorește să implementeze reforme.
Expertul a subliniat că PSD își găsește rădăcina în grupul de primarii, iar aceștia nu doresc să implementeze nicio schimbare. În lipsa primarilor care să mobilizeze electoratul, PSD nu poate obține nici 10% la voturi. Parlamentul ar trebui să adopte legile esențiale, cum ar fi legea salarizării bugetare, indiferent dacă se formează sau nu un guvern. Problema fundamentală este lipsa de apetit pentru reforme.
„Baza PSD este acolo unde sunt afectați de reforme. Baza lor sunt primarii și ei nu vor să facă nicio reformă, iar fără primari care să mobilizeze oamenii PSD nu ia nici 10% la alegeri. Parlamentul trebuia să facă legile de care avem nevoie, precum legea salarizării bugetare, indiferent dacă se naște sau nu un Guvern. Dar problema de fond e că nu e apetit pentru reforme”, a afirmat expertul.
În săptămâna precedentă, Bloomberg a raportat că România deține deja rate de credit de tip junk, fără a fi retrogradată oficial, iar acestea constituie cele mai ridicate din Uniunea Europeană.
„Deja avem dobânzi de junk, investitorii oricum nu cred nici agențiile de rating că nu suntem în junk. Varianta rațională e să facem singuri reforme sau o să avem o combinație de Bulgaria – care a avut Consiliu Monetar, cu Grecia – care a fost aproape de faliment, și o să avem reforme mult mai dureroase”, afirmă Duca.
România a menținut poziția de țară recomandată pentru investiții în această vară, conform evaluărilor agențiilor Moody’s și Fitch. Totuși, Fitch a semnalat că, în lipsă de soluție la criza politică, țara va fi retrogradată. În plus, nu există un Guvern capabil să elaboreze un plan fiscal credibil.
În același timp, se așteaptă să apară și agenția Standard & Poor’s, care la început de octombrie este nevoită să emită un verdict.
Mai mult, banca JPMorgan a emis un avertisment clar în data de 4 septembrie la adresa unui guvern minoritar PSD.
Riscul de scădere fiscală se intensifică dacă se formează un cabinet minoritar condus de PSD. În această situație, deficitul ar putea urca din 5,5% la 6,2% conform standardului european ESA, potrivit analiștilor băncii americane.
Banca a semnalat că creșterea rapidă a datoriei publice va persista în majorarea sumelor rezervate pentru plata dobânzilor.
JPMorgan a transmis atunci și un semnal de alarmă liderilor politici care cer o relaxare fiscală: „Tăieri de taxe, în special o reducere a TVA, dacă vor fi adoptate, ar fi foarte vătămătoare pentru deficitul bugetar al anului 2027”, a conchis cea mai mare bancă americană la acel moment, potrivit Ziare.com.
„Ca să ai un leu solid, trebuie să ai un deficit mic. Atât scăderea leului, cât și inflația din ultimii ani, au drept cauză deficitele imense făcute de stat, în special pomenile din 2024”
Emilian Duca a afirmat că.
Consultantul fiscal Adrian Bența afirmă că devalorizarea leului în această perioadă se datorează faptului că mari întreprinderi românești acum realizează importuri pentru a se pregăti pentru sezonul de cumpărături de Sărbători.
„Nu e nimic deosebit pentru că scade leul puțin de la o zi la alta. Ba chiar desemnarea unui premier ar trebui să crească leul. În perioada asta se contractează stocurile de iarnă, bunurile care se vând de Sărbători. Tendința e aceeași în toți anii, este vorba de pregătirea importurilor”, a afirmat el.
Acesta avertizează însă că, odată ce anumite praguri sunt depășite, revenirea monedei naționale devine extrem de dificilă.
„Singura legătură cu criza politică este când a căzut Guvernul Bolojan, deci în seama lui Sorin Grindeanu se poate pune o scădere de 20 de bani față de euro. Problema este că odată ce ai scăzut, nu mai poți să îl readuci. De la 3,5 lei pe euro, cât era la aderarea la UE în 2007, am ajuns acum la 5,3 lei”, a spus Bența.
Pe de altă parte, el a afirmat că, indiferent de context, era de fapt obligația președintelui de a proteja România în fața investitorilor.
„Nicușor Dan s-a dus (la JPMorgan – n.r.) să apere statul, e practic datoria lui. S-a dus să pună o vorbă bună, pe când la JPMorgan e datoria lor să își apere banii. Dacă vine PSD la guvernare ei fac ce au făcut dintotdeauna: cresc cheltuielile și atunci crește deficitul. Ei își cumpără votanți prin buget. Iar investitorii care sunt expuși pe o țară cu deficit excesiv se tem de asta”, conchide acesta.
COMENTARII / 0