CCR examinează sesizarea lui Ilie Bolojan pe conflictul cu Înalta Curte

Joi, Curtea Constituţională are pe ordinea de zi examinarea unei solicitări formulate de către Ilie Bolojan, premierul interimar, cu privire la un conflict juridic de natură constituţională dintre Guvern şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, generat de o problemă legată de achitarea restanţelor salariale către magistraţi.

O acțiune în justiție a fost inițiată de către Guvern după ce instanța supremă a obținut câștig de cauză în primă instanță, în urma unei decizii care a constat în neplata unor restanțe salariale generate de majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.

Ilie Bolojan a anunţat, în şedinţa de Guvern din data de 2 iulie, că a fost înaintată o sesizare către Curtea Constituţională pentru rezolvarea unui conflict de natură constituţională cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Această decizie a fost luată ca urmare a faptului că o instanţă de judecată a preluat atribuţii ale puterii executive şi legislative în ceea ce priveşte gestionarea bugetului şi finanţelor publice. Potrivit legislaţiei în vigoare, rolul puterii judecătoreşti este acela de a interpreta şi aplica legile existente, însă Guvernul consideră că această instanţă a depăşit limitele competenţei sale constituţionale.

Citește șiRomânii pot produce 200 litri de țuică sau pălincă acasă fără accize

„Am decis (…) în şedinţa de Guvern sesizarea Curţii Constituţionale pentru soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. De ce am fost nevoiţi să facem acest lucru? Pentru că instanţa de judecată s-a substituit puterii executive şi legislative în materie bugetară şi a gestionării finanţelor publice. Sarcina puterii judecătoreşti, conform legii şi Constituţiei, este de a interpreta şi de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriştilor Guvernului instanţa îşi depăşeşte sfera de competenţă atribuită constituţional pentru că, potrivit Legii 500 din 2002 privind finanţele publice şi Codului administrativ, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare şi alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive şi suverane ale puterii executive şi legislative. În acest moment, puterea judecătorească nu are nici competenţă tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector. E vorba de plata restanţelor salariale din zona de Justiţie”

, a declarat Ilie Bolojan la acea dată.

Cauza acestei sesizări a fost determinată de faptul că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a impus Guvernului să aloce fonduri pentru un anumit sector, ceea ce Executivul consideră că excede competenţele puterii judecătoreşti, potrivit Legii 500 din 2002 şi Codului administrativ.

„instanţa perturbă direct echilibrul bugetar naţional”

, a declarat el, considerând acest act o ingerinţă directă în activitatea executivă a statului.
Această acţiune este considerată de către el ca fiind o ingerinţă în activitatea guvernamentală.

becomes

Anterior, Ilie Bolojan a susținut că această decizie constituie o perturbare a stabilității financiare a țării.
El a considerat că acest act este o ingerință în activitatea statului,

„o ingerinţă directă”

ce are loc în cadrul executiv.
În opinia sa, acest act perturbă direct echilibrul bugetar naţional.

Ilie Bolojan a afirmat că ingerința instanței în activitatea statului este una directă.
El a declarat că această decizie are un impact direct asupra echilibrului bugetar național.
În acest context,

„instanţa perturbă direct echilibrul bugetar naţional”

, ceea ce reprezintă o ingerință în activitatea executivă.

Decizia instanței a fost considerată de Ilie Bolojan o ingerință directă în activitatea statului.

„instanţa perturbă direct echilibrul bugetar naţional”

, a afirmat el, subliniind că acest act perturbă echilibrul financiar al țării.

best becomes

Ilie Bolojan a afirmat anterior că decizia instanţei reprezintă o perturbare directă a echilibrului financiar naţional.
Această decizie a fost considerată de el o ingerinţă directă

„în activitatea executivă a statului”

şi perturbă direct echilibrul bugetar naţional.

Ilie Bolojan a adus în atenție o problemă legată de un conflict de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție.

În luna martie, Înalta Curte de Casaţie a sesizat Curtea de Apel Bucureşti, solicitând obligarea Guvernului să achite 4,8 miliarde lei, sume reprezentând restanţe salariale câştigate prin procese sau penalităţi la aceste restanţe.

S-a observat rapid că Curtea de Apel Bucureşti a dat o decizie la începutul lunii mai.
Ulterior, Guvernul a atacat în justiție această decizie, iar Înalta Curte a stabilit o dată pentru termen: 9 iulie.
Prima instanţă a stabilit, pe lângă suma respectivă, și penalități de 1% pe zi din acea sumă, reprezentând 48 de milioane de lei pe zi, adică o valoare imensă de aproximativ 9 milioane de euro, fără a lua în considerare amenzi și alte măsuri similare dispuse pentru Ministerul de Finanțe și Guvern.
Această valoare totală este mult mai mare, deoarece există și alte sume, în afara celor solicitate de Înalta Curte, și anume aproximativ 3 miliarde de lei aferente Parchetului.

Decizia în cauză este considerată de către Ministerul de Finanţe drept una care ar putea destabiliza echilibrul puterilor în stat şi ar putea cauza grave prejudicii financiare pentru bugetul naţional.
O astfel de decizie ar putea aduce atingere separaţiei puterilor în stat.

5 mai a marcat decizia Curții de Apel Bucureşti de a valida demersul juridic inițiat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a avut ca rezultat obligarea Guvernului şi a Ministerului Finanţelor la achitarea restanţelor salariale către magistraţi, inclusiv prin intermediul rectificării bugetare.

10 zile de la data la care decizia devine definitivă reprezintă termenul limită impus de CAB pentru Guvern și Ministerul de Finanțe să dea curs hotărârii instanței. În cazul în care această obligație nu este îndeplinită, părțile vor suporta penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere. Pe lângă acestea, se prevede și o amendă echivalentă cu 20% din valoarea salariului minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.

Cererea de chemare în judecată este semnată de preşedinta Înaltei Curţi, Lia Savonea

, iar soluționarea acestui caz a avut loc într-un timp extrem de scurt, fiind rezolvat chiar de la primul termen al procesului.