Ministerul Agriculturii, reprezentat de Florin Barbu, propune extinderea plafonării marjelor la toate alimentele comercializate în România; însă această inițiativă ar putea genera dispariția produselor, lipsă de aprovizionare și falimentul producătorilor locali, subliniază experții consultanți de la Libertatea.
Retailerii susțin la rândul lor că o astfel de lege va duce la un „tsunami” al scumpirilor la alte categorii de produse, precum detergenți, haine sau electrocasnice, care sunt comercializate tot de marile lanțuri comerciale.
„Noi susținem, cu ghilimelele de rigoare, dar la toate produsele și serviciile din România. De ce nu și la frizerie, la energie sau la televizoare? Să fie la orice! De ce să fie doar la alimente? Dânsul a propus chiar la Bruxelles plafonarea prețurilor la toate alimentele din Europa. Au izbucnit în râs și asta a fost. Apoi a fost schimbat, acum a revenit în fotoliul de ministru. Data trecută a fost efect de waterbed, acum va fi un tsunami!”, spune Feliciu Paraschiv, vicepreședinte al Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România și proprietarul lanțului Paco Supermarkets.
Citește șiAtac cibernetic la FBI, al doilea în câteva luni | „Suntem cu un pas înainte” spunea joi șeful instituției, Kash Patel | Ce se știe în acest moment
Momentan, se impune o limitare a adaosurilor comerciale pentru 17 categorii de alimente, măsură introdusă inițial în 2023 și prelungită consecutiv.
„Produsele alimentare cu adaos plafonat sunt cam 5% din vânzările de retail. Dar alimentele cu totul sunt 70%. Restul sunt detergenți, haine, jocuri pentru copii, electrocasnice. Toate astea se vor scumpi”, avertizează acesta.
Oficialul oferă, de asemenea, o serie de exemple.
„Aveam șampon la 11-14 lei, dar la marii retaileri e acum pe raft la 20-27 de lei. La lapte, pornește litrul de lapte cu 1,6 lei la poarta fermei, dar ajunge pe raft la 8 lei de la procesator. La carnea de porc avem o problemă cu pesta, dar anul ăsta a venit mai multă carne din Spania. Producătorii români produc cu 10% mai scump decât cei din Spania și spun că nu pot pur și simplu mai ieftin. Nu avem destulă producție internă”, susține Paraschiv.
Pe lângă acestea, se adaugă cheltuielile legate de procedurile administrative, atât la nivel european, cât și la nivel românesc.
„Avem Garda de Mediu, Agenția de Mediu, avem ANPC (Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor – n.r.), care controlează același lucru ca și DSV (Direcția Sanitar Veterinară – n.r.). Acum ISU vrea sterilizatoare pentru cuțitele cu care tai carnea. Costă 800 de euro unul. Dar e degeaba, dacă dezinfectezi cuțitul, dacă tava și teflonul pe care tai carnea doar le speli la robinet. Eu nu mă mai simt liber, te uiți în sus și ai încălcat o lege”, se revoltă reprezentantul micilor comercianți.
El susține că, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, consumul a scăzut cu 5%.
Majorii comercianți manifestă reticență și solicită informații suplimentare despre inițiativă.
„Așteptăm ca domnul ministru să spună exact la ce se referă, ca să vedem strategia și obiectivele”
spune George Bădescu, directorul executiv al Asociației Marilor Rețele Comerciale din România (AMRC).
Economiștii au evaluat propunerea ministrului cu o critică aspră. Ei îl acuză de
„analfabetism” economic
și afirmă că există riscul ca alimentele să dispară de pe rafturi sau chiar să se producă penurie.
„O imensă prostie. Dacă vrea să avem penurie, facem asta. Pur și simplu nu înțelege economie. Problema la noi e că producătorii se plâng de prețuri mici pe lanțul de producție, dar produsele ajung la prețuri mari pe distribuție”, acuză consultantul fiscal Emilian Duca.
El susține că un alt
„efect pervers”
ar fi înlocuirea mărfii produse intern în România cu importuri.
„Singurul efect pervers va fi înlocuirea producției interne cu importuri. A avut Ungaria această soluție și au dispărut produse de pe rafturi de veneau maghiarii să facă cumpărături în România în localitățile de la graniță”, susține acesta.
Mai mult, Duca subliniază că România dispune deja de măsuri similare în ceea ce privește medicamentele, iar pacienții semnalează că se confruntă cu dispariția unor categorii de medicamente din farmacii.
„Dacă era așa ușor, lua deja Nobelul pentru Economie și făcea toată planeta asta. Avem deja la medicamente, unde statul a pus impozit minim și prețuri plafonate și ne trezim mereu că dispar medicamentele de stau bolnavii fără medicamente”, punctează el.
Profesorul de economie Bogdan Glăvan afirmă că costurile sunt stabilite de cerere și ofertă și că, în prezent, nu există nicio problemă legată de prețurile produselor alimentare.
„După cum toată lumea a văzut, când pui o piedică în calea prețurilor într-o parte, companiile își scot pârleala în altă parte. Nimeni nu vinde doar morcovi sau cartofi. Comerțul este un fenomen complex. Este ca în medicină: nu trebuie să iei un medicament, unde nu e o problemă. Domnul de la Agricultură este un analfabet economic. Uitați-vă la ce efecte au fost în Ungaria sau în America Latină. Domnul Barbu vrea să ne întoarcă în trecut”, acuză Glăvan.
„E o precară educație economică, ar trebui făcută în liceu. Avem o organizare tribală, plus un mimetism cultural. Era o vorbă înainte: a ieșit omul din socialism, dar nu a ieșit socialismul din om. Și se vede și la USR, la proiectul cu ajutoare pentru tinerii cu venituri sub 4.000 de lei. Este o demagogie. Este importantă aici și educația morală. Chiar dacă unii știu economie, poate să nu le pese. Nu știu dacă populația este majoritar așa, dar sigur este majoritar acest curent în politică”, mai spune acesta.
Acesta stabilește o analogie cu edificarea unui pod.
„Lumea își alege ce vrea să audă. Este ca diferența dintre economie și fizică. În fizică nu poți să spui că faci un pod de plastilină pentru că efectele s-ar vedea imediat și toată lumea poate vedea că e o prostie. În economie, nu se vede decât pe termen lung și acolo vin iar socialiștii să spună că n-a fost de fapt socialismul ăla bun. Dar ca să înțelegi realitatea trebuie să înțelegi știința, ce înseamnă de fapt economia. Așa a venit și Simion cu ideea caselor de 35.000 de euro, Ciolacu a majorat și el pensiile cu 40%, deși fusese avertizat că nu sunt bani…”, susține Glăvan.
profesorul de economie subliniază:
„Socialiștii inventează permanent dușmani. Până când nu se schimbă mentalitatea asta că statul trebuie să dea ceva, totul e ridicol. Statul sunt ceilalți. Dacă crezi că oprimând pe altul vei
El explică, de asemenea, de ce bunurile se scumpesc.
„Primul motiv este oferta, reducerea ofertei duce la creșteri. Dar impactul este limitat, pentru că putem imediat importa din altă parte, de la turci sau spanioli. A doua cauză, mai puțin explicată, este că firmele pasează costurile către consumatori. Iar acest fenomen apare pentru că ele știu că apoi statul vine cu majorări de salarii și pensii, iar BNR mărește masa monetară. Așa scapă corporațiile, în final cu ajutorul statului. Iar oamenii rămân cu așteptări inflaționiste, ei știu că data trecută când au cerut bani de la stat au primit”, conchide acesta.
În trecut, Florin Barbu, care deține cea mai lungă mandat în funcția de ministru al agriculturii din România, a reușit să se afle în centrul atenției publice printr-o serie de declarații și acțiuni care au generat controverse.
Anul precedent, funcționarul a acuzat populația de a consuma avocado și brânză franțuză, susținând că acest obicei contribuie la creșterea deficitului comercial al României.
În 2024, s-a manifestat intenția de a elimina produsele cu marcă proprie ale retailerilor, întrucât acestea erau mai accesibile decât articolele „de firmă”.
În altă situație, persoana a fost acuzată că a desemnat o regiune cu stuf din Delta Dunării ca pășune pentru ca o fermă a familiei liderului PSD Olt Paul Stănescu să primească subvenții, iar în acea ocazie a invocat pe
„președintele nostru, Nicolae Ceaușescu”
.
COMENTARII / 0