Ce ar putea fi 1998 KY26, obiectul care străbate Sistemul Solar cu o accelerație neobișnuită. Ipoteza unei sonde sovietice dispărute

Un obiect de dimensiuni aproximativ 11 metri, care nu poate fi complet explicat de forțele gravitaționale, a captat interesul comunității științifice. Astrofizicianul Avi Loeb, din...

Un obiect de dimensiuni aproximativ 11 metri, care nu poate fi complet explicat de forțele gravitaționale, a captat interesul comunității științifice. Astrofizicianul Avi Loeb, din cadrul Universității Harvard, sugerează că acesta ar putea fi Phobos 1, o sondă sovietică dispărută în călătoria către Marte cu 38 de ani în urmă. Teoria rămâne însă neconfirmată, iar o misiune spațială japoneză ar putea dezvălui secretul în anul 2031.

Un obiect enigmatic, care se mișcă cu o viteză impresionantă prin Sistemul Solar, manifestă o accelerație neobișnuită, ceea ce stimulează teoretic că ar putea fi o sondă spațială a fostei Uniuni Sovietice, disparată de aproape 40 de ani, afirmă Euronews.

Denumit 1998 KY26, acest corp posează un diametru de 11 metri și se apropie de Pământul. Cercetătorii au constatat că traiectoria sa nu poate fi complet explicată de atracția gravitațională a Soarelui sau a Pământului.

Citește șiEstonia anunță închiderea frontierei cu Rusia, după o operațiune atribuită spionajului militar rusesc. Opt persoane reținute

Acest comportament neobișnuit este cunoscut drept „accelerație nongravitațională”, ceea ce înseamnă că asupra traiectoriei și vitezei obiectului acționează și alte forțe în afara gravitației.

Administratorul NASA, Jared Isaacman, a confirmat joi că instituția urmărește obiectul KY26, subliniind în același timp că nu există motive de alarmă. El a oferit garanții că nu există nici o amenințare cunoscută pentru Pământ și că nu există dovezi ce ar sugera o posibilă coliziune cu planeta noastră.

Semnele care au adus în atenție misterul sondei Phobos 1.

O echipă de cercetători a propus o teorie surprinzătoare. Astrofizicianul Avi Loeb din cadrul Universității Harvard, împreună cu colegii săi Adam Hibberd și Adam Crowl, susțin că 1998 KY26 ar putea fi, de fapt, Phobos 1, o sondă spațială sovietică fără echipaj, lansată la 7 iulie 1988. Contactul cu obiectul a dispărut în timp ce acesta se îndrepta către Marte.

Cercetătorii au realizat un model simplificat al sondei Phobos 1 și l-au comparat cu modul în care aceasta ar reflecta lumina soarelui în timpul rotației, comparând rezultatele cu observațiile obiectului KY26. Ei au constatat că modelul se aliniază aproape perfect cu opt seturi distincte de date observate.

KY26 radiază aproximativ 52% din lumina soarelui care atinge suprafața sa și se rotește complet în jurul propriei axe la fiecare 5,35 minute. Loeb și colaboratorii săi afirmă că aceste trăsături se aliniază cu teoria conform căreia obiectul ar putea fi de origine artificială.

O altă interpretare, introdusă pentru prima dată într-un studiu publicat în 2023, susține că KY26 ar fi o „cometă întunecată” care deține apă reținută în interior. Aceasta ar se transforma în gaz, generând o forță de propulsie în timp ce obiectul se mișcă prin spațiu. Cu toate acestea, astronomii nu au observat norul de gaz sau coada tipică asociată cometelor.

O altă cercetare științifică oferă o interpretare diferită. Specialiștii au stabilit că 1998 KY26 este, în mare parte, un asteroizi fără apă. În această situație, șansele ca gheața să explice accelerația sa neobișnuită sunt reduse, deoarece temperaturile ridicate nu permit unei cantități semnificative de gheață să reziste pe termen lung.

Presiunea radiației solare exercitată pe suprafața obiectului ar putea să-i altereze traiectoria în mod subtil. Alte măsurători indică faptul că acesta este un asteroid natural, stâncos, și nu o sondă spațială veche. În 2025, un studiu publicat în revista Nature Communications a estimat diametrul la 11 metri.

Un instrument de explorare din Japonia ar putea clarifica enigmul.

Hayabusa2 este o sondă spațială japoneză care, în viitor, ar putea furniza informații esențiale. Proiectul prevede că, în iulie 2031, sonda va ajunge în apropierea obiectului 1998 KY26 și îl va examina de la distanță redusă. Aceasta ar constitui prima incursiune care să investigheze direct un asteroid de dimensiuni atât de mici.

Imaginile și măsurătorile efectuate în cadrul întâlnirii ar putea determina dacă obiectul este cu adevărat un corp ceresc natural, compus din rocă, sau dacă ar putea fi de origine artificială.

Până atunci, ipoteza lui Avi Loeb rămâne o teorie fascinantă, dar nedemonstrată. Astrofizicianul de la Harvard a glumit chiar că aparatele foto ale sondei Hayabusa2 ar putea descoperi o etichetă pe care scrie „Made in the U.S.S.R.” („Fabricat în URSS”), în locul unui bloc de gheață.

COMENTARII / 0