Digestia eficientă depinde atât de alimentația zilnică, cât și de obiceiurile de viață. Balonarea, gazele intestinale, arsurile gastrice și constipația reprezintă probleme comune, iar dacă acestea persistă, pot indica condiții ce necesită investigații medicale. Dr. Ovidiu Calapod, specialist în gastroenterologie și doctor în științe medicale, a oferit pentru Digi24.ro informații despre gustările care pot facilita trecerea intestinală și despre alimentele care pot agrava disconfortul abdominal.
Experții subliniază că nu trebuie să se neglijeze tulburările digestive, în special când acestea apar frecvent sau nu se ameliorează, iar determinarea cauzelor reprezintă un pas crucial pentru stabilirea intervențiilor adecvate.
Digestia este procesul prin care corpul convertește alimentele și este vitală pentru buna funcționare a organismului.
„Digestia este procesul prin care organismul descompune alimentele în substanțe nutritive pe care le poate absorbi și utiliza. Procesul începe încă din cavitatea bucală, prin masticație, și continuă în stomac și intestin, cu ajutorul unor organe precum ficatul, pancreasul și bila. În timpul digestiei, proteinele sunt descompuse în aminoacizi, carbohidrații în zaharuri simple, iar grăsimile în acizi grași. Ulterior, nutrienții sunt absorbiți și folosiți pentru producerea energiei, repararea țesuturilor și buna funcționare a organismului.
„Așadar, digestia nu se rezumă la tranzitul intestinal sau la regularitatea scaunului. Ea presupune descompunerea alimentelor, absorbția substanțelor nutritive și eliminarea reziduurilor de care organismul nu mai are nevoie.”
Ovidiu Calapod, medic specialist gastroenterologie, a explicat pentru Digi24.ro că digestia nu se limitează doar la trecerea alimentelor prin intestin sau la frecvența scaunelor. Ea implică procesul de descompunere a alimentelor, absorbția nutrienților și expulzarea resturilor pe care organismul nu le mai necesită.
De ce realizăm că sistemul digestiv nu funcționează în mod optim?
Balonarea, gazele intestinale, arsurile gastrice, refluxul, constipația, diareea și durerile abdominale pot indica diverse dezechilibre digestive. În plus, senzația de evacuare incompletă și modificările persistente ale tranzitului intestinal reprezintă semne ce merită atenție.
Prezența sporadică a acestor semne nu garantează automat existența unei boli. Totuși, este crucial să căutăm originea lor dacă acestea continuă, revin regulat sau perturbă rutina zilnică.
Mai multă atenție necesită prezența sângelui în scaun, scăderea inexplicabilă în greutate, vărsăturile persistente și durerile abdominale intense. Aceste manifestări impun evaluare medicală, mai ales dacă se agravează în timp.”, a adăugat specialistul
Care gustări pot susține o digestie sănătoasă?
Nu există o gustare miraculoasă care să rezolve toate problemele de digestie, dar unele alimente pot facilita un tranzit intestinal constant și pot îmbunătăți funcționarea sistemului digestiv.
Kiwi se numără printre cele mai eficiente alimente, datorită conținutului său ridicat de fibre și apă. Cercetările clinice confirmă că consumul acestuia poate crește frecvența evacuărilor intestinale, în special la persoanele afectate de constipație.
O opțiune suplimentară este prunele. Ele furnizează fibre și sorbitol, un zahăr capabil să rețină apă în tractul digestiv și să accelereze mișcarea intestinală. Însă, în doze excesive, pot determina balonare sau disconfort abdominal.
Iaurtul și kefirul constituie opțiuni favorabile, în condițiile în care sunt bine tolerate.
Alimentele fermentate pot adăposti microorganisme vii, contribuind la echilibrul microbiotei intestinale. Impactul lor variază în funcție de tipul de microorganisme și de tipul de produs ingerat.
O altă combinație benefică din punct de vedere nutrițional constă în asocierea unui fruct cu o mână mică de nuci sau semințe, furnizând fibre și grăsimi nesaturate, și ajutând la menținerea senzației de sațietate.
Dincolo de alegerile individuale, un rol esențial îl are aportul zilnic de fibre. Pentru adulți, recomandările generale sunt de aproximativ 22-34 de grame pe zi. Cantitatea trebuie crescută treptat, iar consumul de fibre trebuie însoțit de o hidratare adecvată.”, a completat sursa Digi24.ro
Medic gastroenterolog spune:
„Pe lângă alimentație, digestia este influențată și de stilul de viață”
Exercițiile fizice regulate, inclusiv plimbările zilnice, stimulează mișcarea intestinală și asigură o funcționare optimă a sistemului digestiv.
hidratarea rămâne esențială, în special atunci când ingerăm alimente cu conținut ridicat de fibre. Dacă nu se asigură un nivel adecvat de lichide, aceste alimente pot contribui la constipație, în loc să stimuleze trecerea intestinală.
Somnul și gestionarea stresului joacă, de asemenea, un rol esențial. Legătura continuă dintre creier și intestin determină ca perioadele de stres, anxietate sau somn insuficient să agraveze simptomele digestive, în special la cei cu sindrom de intestin iritabil.
Un alt obicei util este să nu amânăm în mod repetat mersul la toaletă, deoarece ignorarea senzației de defecație poate favoriza constipația.Nu în ultimul rând, este recomandat să mâncăm într-un ritm mai lent. Atunci când mâncăm în grabă, putem înghiți mai mult aer și putem consuma cantități mai mari de alimente înainte de apariția senzației de sațietate.”, a adăugat specialistul
Sunt alimente sau combinații de alimente care pot provoca balonarea și gaze?
„Da, însă este important să nu privim aceste alimente prin prisma unor liste universale de produse interzise.”
Unele dintre cele mai benefice alimente pot provoca formarea gazelor intestinale, deoarece sunt încărcate cu fibre și carbohidrați fermentabili.
Printre alimentele care pot genera balonare se regăsesc fasolea, lintea, năutul, ceapa, usturoiul, anumite fructe și produse lactate, precum și îndulcitorii artificiali cum ar fi sorbitolul și xilitolul. Toleranța variază de la o persoană la alta, astfel încât un aliment care provoacă distensiune la un individ poate fi bine tolerat de altul.
Un segment din acești carbohidrați este inclus în categoria FODMAP. Aceștia sunt absorbiți cu dificultate în intestinul subțire, înainte de a ajunge în colon, unde sunt fermentați de microbi intestinari. Rezultatul acestor fermentări poate genera gaze, balonare abdominală și disconfort, în special la indivizi cu intestin sensibil sau cu sindrom de intestin iritabil.
- (FODMAP – Fermentable Oligosaccharides, Disaccharides, Monosaccharides, and Polyols) care descrie un grup de carbohidrați și polioli cu lanț scurt. Aceștia sunt absorbiți greu în intestinul subțire, atrag apă în lumen și fermentează rapid sub acțiunea bacteriilor din colon.)
Nu implică faptul că aceste produse ar fi dăunătoare sau că trebuie excluse. În majoritatea cazurilor, este suficient să diminuăm volumul, să le introducem gradual în dieta zilnică sau să le pregătim într-un mod diferit, adaptându‑ne la toleranța individuală.
De asemenea, băuturile carbogazoase, mesele abundente sau bogate în grăsimi și mâncatul rapid pot accentua balonarea și senzația de prea plin.”, a mai precizat sursa Digi24.ro
În ce contexte se sugerează adoptarea dietei low-FODMAP și de ce nu ar trebui urmată fără supraveghere medicală.
„În cazul persoanelor care se confruntă frecvent cu balonare și disconfort digestiv, dieta low-FODMAP poate fi o soluție utilă, în special în sindromul de intestin iritabil. Aceasta nu trebuie însă începută fără recomandarea unui specialist. Regimul are caracter temporar și presupune reintroducerea treptată a alimentelor, pentru a identifica acei carbohidrați care provoacă simptome și pentru a adapta alimentația în funcție de toleranța individuală.”, a conchis Dr. Ovidiu Calapod, medic specialist gastroenterologie și doctor în științe medicale
COMENTARII / 0